Pârtii de schi în România: stațiunile și domeniile schiabile pe zone, cu harta
Pe peplaiuri.ro sunt 46 de stațiuni, domenii și pârtii de schi din România, de la domeniile mari din Sinaia, Straja și Poiana Brașov până la pârtiile scurte de lângă orașe, plus baza de sărituri cu schiurile de la Râșnov. Cele mai multe sunt în Carpații Meridionali (Valea Prahovei, Brașov, Valea Jiului, Transalpina) și în Carpații Orientali (Maramureș, Bucovina, Harghita); celelalte sunt în Apuseni, în Banat și în Moldova.
Ghidul le pune pe toate într-un tabel, cu kilometrii de pârtii, instalațiile, altitudinea maximă, nocturna și zăpada artificială, apoi le ia pe zone, câte un paragraf cu link spre pagina fiecăreia, unde sunt programul, skipass-ul și drumul. La sfârșit sunt pârtiile cu nocturnă și alegerile frecvente: Poiana Brașov sau Sinaia, Straja sau Rânca. Toate sunt și pe harta pârtiilor de schi.
Pe scurt
- Pe peplaiuri.ro sunt 46 de stațiuni, domenii și pârtii de schi din România, plus trambulinele de sărituri de la Râșnov, toate în categoria Pârtii de schi.
- Dintre domeniile care își publică lungimea, Sinaia are 26,9 km de pârtii, Straja circa 26 km și Poiana Brașov circa 24 km; operatorul de la Muntele Mic anunță peste 20 km.
- 29 dintre stațiunile și domeniile din ghid au pârtii iluminate pentru schiul de seară, iar 28 au zăpadă artificială, după paginile lor și site-urile operatorilor (noiembrie 2026).
- Pentru iarna 2026–2027, funcționarea pârtiilor de la Harghita Mădăraș e incertă din cauza unui litigiu, firma care administrează Pârtia Mărișel e în insolvență, iar pârtia de pe Cozla, la Piatra Neamț, nu mai funcționează din 2019.
- O zi de skipass pentru un adult a costat în sezonul 2025–2026 160 lei la Straja și la Rânca, 190 lei la Transalpina Ski Resort, 210–230 lei la Sinaia și 240 lei în Poiana Brașov.
- Sinaia (2.090 m), Șureanu (2.010 m) și Transalpina Ski Resort (2.000 m) au pârtii pe golul alpin, la 2.000 m și peste; domeniile de lângă orașe, ca Feleacu sau Șugaș Băi, au pârtii scurte, cu nocturnă.
Pârtii de schi în România: lista stațiunilor și domeniilor
Tabelul ia toate stațiunile și domeniile de schi de pe site, pe zone, cu cifrele publicate pe paginile lor și pe site-urile operatorilor. „Instalații” înseamnă instalațiile pe cablu (telegondole, telecabine, telescaune, teleschiuri), cu benzile rulante unde operatorul le numără. „Altitudine maximă” e punctul cel mai înalt al pârtiilor sau al instalațiilor. Unde operatorul nu publică o cifră, scrie „nu e publicat”: nu înseamnă că lipsește nocturna sau zăpada artificială, ci că nu e confirmată.
Lungimea totală a pârtiilor nu se măsoară la fel peste tot: unii operatori adună doar pârtiile bătute, alții și variantele și bretelele. Pentru recorduri (cea mai lungă pârtie, cel mai mare domeniu, cea mai înaltă stațiune) vezi ghidul celei mai lungi pârtii din România.
Fiecare stațiune are link spre pagina ei în secțiunea zonei, mai jos. Toate sunt și pe pagina categoriei Pârtii de schi și pe hartă.
| Stațiune / domeniu | Județ | Km de pârtii | Instalații | Altitudine maximă | Nocturnă | Zăpadă artificială |
|---|---|---|---|---|---|---|
| Poiana Brașov | Brașov | ~24 | 10 | 1.783 m | da | da |
| Sinaia | Prahova | 26,9 | 9 | 2.090 m | nu e publicat | nu e publicat |
| Bușteni (Kalinderu) | Prahova | nu e publicat | 1 telescaun | nu e publicat | nu e publicat | nu e publicat |
| Azuga | Prahova | nu e publicat | nu e publicat | 1.539 m | da | nu e publicat |
| Predeal | Brașov | nu e publicat | 2 | 1.448 m | da | nu e publicat |
| Cheile Grădiștei Fundata | Brașov | 1,29 | nu e publicat | nu e publicat | nu e publicat | da |
| Pârtia Zănoaga (Brava Park) | Brașov | 1,6 | 3 | nu e publicat | nu e publicat | nu e publicat |
| Straja | Hunedoara | 26 | 11 | 1.868 m | da | da |
| Stațiunea Parâng | Hunedoara | 5,5 | nu e publicat | nu e publicat | nu e publicat | nu e publicat |
| Pasul Vâlcan | Hunedoara | nu e publicat | 3 | 1.317 m | nu e publicat | nu e publicat |
| Pârtia Râușor | Hunedoara | ~3,5 | 3 | 1.560 m | da | da |
| Rânca | Gorj | 6 | 6 | 1.900 m | da | nu e publicat |
| Transalpina Ski Resort | Vâlcea | nu e publicat | 5 | 2.000 m | nu e publicat | da |
| Domeniul Schiabil Șureanu | Alba | 12,3 | 3 | 2.010 m | nu e publicat | nu e publicat |
| Păltiniș | Sibiu | nu e publicat | nu e publicat | nu e publicat | da | da |
| Cavnic (Roata și Icoana) | Maramureș | nu e publicat | nu e publicat | 1.280 m | da | da |
| Stațiunea Borșa | Maramureș | 6,45 | nu e publicat | 1.633 m | da | da |
| Șuior | Maramureș | 3,6 | 1 | 1.000 m | da | da |
| Stațiunea Izvoare | Maramureș | 1,2 | 2 | nu e publicat | nu e publicat | nu e publicat |
| Luna Șes | Satu Mare | 2,1 | 1 | 1.200 m | da | da |
| Vatra Dornei | Suceava | ~3 (Dealu Negru) | 4 | 1.300 m | da | da |
| Pârtia Rarău | Suceava | 2,84 | 1 | 1.220 m | da | da |
| Pârtia Bucovina | Suceava | nu e publicat | nu e publicat | nu e publicat | da | da |
| Pârtia Șoimul | Suceava | 2 | 2 | 757 m | da | da |
| Harghita-Băi | Harghita | nu e publicat | nu e publicat | nu e publicat | nu e publicat | nu e publicat |
| Harghita Mădăraș | Harghita | 4,5 | 4 | nu e publicat | da | da |
| Pârtia Toplița | Harghita | 1,9 | 2 | nu e publicat | da | da |
| Pârtiile de la Pasul Bucin | Harghita | 4 | 4 | 1.360 m | nu e publicat | da |
| SkiGyimes | Harghita | 1,5 | 2 | 1.060 m | da | nu e publicat |
| Băile Homorod (Lobogó) | Harghita | nu e publicat | nu e publicat | nu e publicat | nu e publicat | nu e publicat |
| Băile Tușnad | Harghita | 0,5 | 1 | nu e publicat | da | da |
| Borsec | Harghita | 2,17 | 1 | nu e publicat | da | da |
| Sovata (Aluniș) | Mureș | 1,2 | 2 | nu e publicat | nu e publicat | da |
| Șugaș Băi | Covasna | 0,81 | 2 | nu e publicat | da | da |
| Durău | Neamț | 0,4 | 2 | nu e publicat | da | da |
| Slănic-Moldova (Nemira) | Bacău | 1,41 | 1 | 725 m | da | da |
| Arieșeni (Vârtop I și II) | Alba | 1,4 | 2 | 1.400 m | da | da |
| Pârtia Piatra Grăitoare | Bihor | 1,88 | 2 | 1.445 m | da | nu e publicat |
| Stâna de Vale | Bihor | nu e publicat | nu e publicat | nu e publicat | nu e publicat | nu e publicat |
| Muntele Băișorii (Buscat) | Cluj | 4,85 | nu e publicat | nu e publicat | nu e publicat | nu e publicat |
| Pârtia Mărișel | Cluj | 5 | 3 | 1.240 m | da | da |
| Pârtia Feleacu | Cluj | ~0,8 (principală) | nu e publicat | nu e publicat | da | da |
| Muntele Mic | Caraș-Severin | peste 20, după operator | 5 | 1.800 m | da | da |
| Stațiunea Semenic | Caraș-Severin | nu e publicat | nu e publicat | nu e publicat | nu e publicat | nu e publicat |
| Pârtia Casa Baraj | Caraș-Severin | 1,05 | 2 | nu e publicat | da | nu e publicat |
| Gărâna (Wolfsberg Ski) | Caraș-Severin | nu e publicat | nu e publicat | nu e publicat | nu e publicat | da |
Cifrele vin de pe paginile stațiunilor și de pe site-urile operatorilor, verificate pe 3 noiembrie 2026. Trambulinele Valea Cărbunării (Râșnov) sunt o bază de sărituri, nu un domeniu de schi, și nu sunt în tabel. Starea zilnică a pârtiilor, programul și skipass-ul sunt pe pagina fiecărei stațiuni.
Ce s-a schimbat la pârtii pentru iarna 2026–2027
Incerte sau închise. La Harghita Mădăraș, contractul operatorului expiră în decembrie 2026, iar proprietarul terenului vrea alt operator din 2027; disputa e în instanță, așa că funcționarea instalațiilor în iarna 2026–2027 nu e sigură. Firma care administrează Pârtia Mărișel e în procedură de insolvență. Pe Muntele Cozla, la Piatra Neamț, telegondola circulă tot anul, dar pârtia și telescaunul nu mai funcționează din iarna 2018–2019.
Noi. Stațiunea Izvoare, lângă Baia Mare, are din decembrie 2025 o pârtie artificială, folosită și vara. Luna Șes, singura pârtie din județul Satu Mare, s-a deschis în ianuarie 2024. La Cavnic, domeniul Icoana are un telescaun nou, iar la Predeal se montează un telescaun nou pe Clăbucet, pentru competițiile din 2027.
În lucru. Pe Semenic se construiește un domeniu nou, cu telegondolă și circa 15 km de pârtii: rețeaua de zăpadă artificială și lacul de acumulare sunt gata, telegondola nu. Pârtia de la Bran, cunoscută ca Zănoaga, funcționează acum sub numele Brava Park.
Pârtii pe Valea Prahovei și lângă Brașov
Zona cea mai căutată, pe DN1 și în jurul Brașovului, are cele două domenii mari, Poiana Brașov și Sinaia, plus pârtii de oraș la Bușteni, Azuga și Predeal.
Poiana Brașov, la circa 12 km de Brașov, are 12 pârtii, circa 24 km, între 975 și 1.783 m, cu 10 instalații: telecabinele Capra Neagră și Kanzel, telegondola Postăvarul Expres, telescaune și teleschiuri. Drumul Roșu, de 4.752 m, coboară de sub Postăvaru până în stațiune; Bradul și Stadion sunt pentru începători, iar Bradul are nocturnă.
Sinaia are 22 de pârtii între Cota 1000 și Cota 2000, 26,9 km și 9 instalații. Telecabina urcă din oraș la Cota 1400, Gondola Carp continuă la Cota 2000, iar sus pârtiile se întind pe golul alpin, în Valea Soarelui și Valea Dorului, până la 2.090 m.
La Bușteni, pârtia Kalinderu coboară prin pădure până la marginea orașului, cu un telescaun, o zonă pentru începători și o pârtie de săniuș. La Azuga, telegondola urcă din oraș la 1.539 m; pârtia Sorica are 2,1 km, iar ultima ei porțiune e iluminată. La Predeal, telescaunul Clăbucet urcă până la 1.448 m; Clăbucet are circa 2 km; după operator, Cocoșul și Clăbucet Sosire sunt ușoare, Clăbucet Superior e medie, iar Subteleferic e dificilă și singura cu nocturnă.
Spre Bran sunt două domenii mici: Cheile Grădiștei Fundata, la 1.300 m, cu trei pârtii scurte, tubing și arenă de biatlon, și Pârtia Zănoaga (Brava Park), cu trei pârtii cu teleschi, la ~4,5 km de Castelul Bran. La marginea Râșnovului, Trambulinele Valea Cărbunării sunt o bază de sărituri cu schiurile, nu o pârtie: se văd la concursuri. Pârtiile de sanie de pe Valea Prahovei sunt în ghidul pârtiilor de săniuș.
Pârtii în Valea Jiului, pe Transalpina și la Păltiniș
În vestul Carpaților Meridionali sunt domeniile cele mai înalte și Straja, unul dintre cele mai mari.
Straja, deasupra Lupeniului, are 12 pârtii, circa 26 km, 11 instalații și 20 km acoperiți cu zăpadă artificială. Pârtia Straja, de 8,1 km, coboară de pe vârful Straja (1.868 m) până la telegondola din Lupeni; cinci pârtii au nocturnă.
Stațiunea Parâng, domeniul Petroșaniului, se urcă cu două telescaune din zona Rusu, pe mai mult de 2 km fiecare; are circa 5,5 km de pârtii, cu Pârtia A pentru începători. Pasul Vâlcan, deasupra orașului Vulcan, are pârtii scurte și ușoare, între 1.256 și 1.317 m, la care se urcă iarna doar cu telegondola. Pârtia Râușor, la poalele Retezatului, are circa 3,5 km, un telescaun până la 1.560 m și nocturnă până la 20:00.
Rânca, pe Transalpina, are peste 6 km de pârtii între 1.600 și 1.900 m, cu 3 telescaune și 3 teleschiuri. Transalpina Ski Resort, la Lacul Vidra, pornește de la 1.350 m: telegondola urcă 2,9 km până la 1.800 m, iar un teleschi continuă pe Vârful Bora, la 2.000 m. Domeniul Schiabil Șureanu are zece pârtii cu 12,31 km în total, pe golul alpin de sub vârfurile Șureanu și Aușel, până la 2.010 m; se ajunge pe un drum de munte, pe porțiuni nepavat.
Păltiniș, la 32 km de Sibiu, are pârtia Oncești, de circa 1,2 km, cu telescaun, pârtia Dăneasa, mai scurtă și abruptă, și Arena Platoș, cu pârtii line și nocturnă, la circa 1 km înainte de stațiune.
Pârtii în Maramureș, Țara Oașului și Bucovina
În nord, pârtiile sunt mai joase decât în Carpații Meridionali, dar multe au zăpadă artificială și nocturnă.
Cavnic are două domenii vecine, cu operatori și skipass-uri separate: Roata, cu pârtii de pe vârful Roata (1.280 m) până la circa 950 m, și Icoana, cu trei pârtii, parc de tubing și snowpark; ambele au nocturnă. Stațiunea Borșa, în Munții Rodnei, are telegondola de 2,6 km până la 1.633 m și 6,45 km de pârtii, cu pârtia olimpică omologată FIS. Șuior, la 18 km de Baia Mare, are 3,6 km de pârtii prin pădure, între 668 și 1.000 m, cu telescaun. Stațiunea Izvoare, în Munții Igniș, are trei pârtii scurte, în total 1,2 km, și pârtia artificială. Luna Șes, la Negrești-Oaș, are o pârtie roșie de 2,1 km, cu telescaun până la 1.200 m.
În Bucovina, la Vatra Dornei, telescaunul de trei kilometri urcă pe Dealu Negru, la circa 1.300 m, unde se schiază pe o pârtie de circa 3 km. La Câmpulung Moldovenesc sunt Pârtia Rarău, de 2,84 km prin pădure, cu telegondolă, și Pârtia Bucovina, cu trasee scurte pentru începători. Pârtia Șoimul, la Gura Humorului, are Șoimul I, de 1.478 m, cu telescaun și nocturnă, și Șoimul II, pentru începători.
Top 100
Pârtii în Harghita, Covasna și Mureș
Ținutul Secuiesc are multe domenii mici, de familie, cu pârtii scurte, cele mai multe cu nocturnă, și câteva piste de bob pe șine.
Harghita-Băi, la circa 1.300 m deasupra orașului Miercurea Ciuc, are pârtiile Kossuth, Miklós și Csipike, tăiate prin pădure, cu operatori diferiți. Harghita Mădăraș are 4,5 km de pârtii și patru teleschiuri, cu Nagy Mihály, abruptă, și Súgó, iluminată seara; funcționarea în iarna 2026–2027 e incertă. Pârtia Toplița are trei pârtii, între ele Bradul, de 1.200 m, cu nocturnă până la 18:05. Pârtiile de la Pasul Bucin, pe drumul dintre Praid și Gheorgheni, sunt două domenii mici, Havas Bucsin și Bogdan, în total 4 km. SkiGyimes, la Lunca de Sus, are două pârtii de 800 și 700 m, deschise până la 21:00.
Stațiunile balneare au câte o pârtie mică: Băile Homorod (Lobogó, ușoară, cu teleschi), Băile Tușnad (0,5 km, cu teleschi și nocturnă), Borsec (2,17 km) și Sovata, cu pârtia Aluniș, de ~1,2 km, la ~8 km de stațiune. În Covasna, Șugaș Băi, la 8 km de Sfântu Gheorghe, are două pârtii de 560 și 250 m, cu nocturnă.
Toplița, SkiGyimes și Băile Homorod au și bob pe șine; despre ele și despre săniuș, în ghidul pârtiilor de săniuș.
Top 100
Pârtii în Moldova: Durău, Slănic-Moldova și Cozla
În Moldova sunt puține pârtii, toate mici. La Durău, la poalele Ceahlăului, pârtia de schi și săniuș Durău Park are 406 m și un teleschi dublu, plus unul pentru începători; funcționează de regulă de la jumătatea lui decembrie până spre sfârșitul lui martie. La Slănic-Moldova, pârtia Nemira are circa 1,4 km, între 485 și 725 m, cu nocturnă și zăpadă artificială.
Pe Muntele Cozla, la Piatra Neamț, pârtia cu telescaun nu mai funcționează din iarna 2018–2019; telegondola din Piața Gării urcă pe platou tot anul, pentru priveliște, nu pentru schi.
Top 100
Pârtii în Apuseni, lângă Cluj și în Banat
În Apuseni, la pasul Vârtop, se schiază pe ambele versante: la Arieșeni, pârtiile Vârtop I (1.000 m) și Vârtop II, pentru începători, iar pe partea bihoreană Pârtia Piatra Grăitoare, de 1.880 m, cu telescaun, variantă roșie și neagră și nocturnă. Stâna de Vale are zăpadă multă iarna și pârtii de schi, dar operatorul nu publică cifre.
Lângă Cluj, Muntele Băișorii are domeniul Buscat, cu cinci pârtii, aproape 5 km, și telescaun. Pârtia Mărișel are circa 5 km între 915 și 1.240 m, cu telescaun de 4 locuri și nocturnă. Pârtia Feleacu, la ~10 km de oraș, are o pârtie iluminată de circa 765 m, cu teleschi, și una pentru începători.
În Banat, Muntele Mic, deasupra Caransebeșului, are pârtii între circa 1.400 și 1.800 m, cu două telescaune și trei teleschiuri; Vâlsanu e cea mai lungă, iar seara se schiază pe Vâlsanu și Nordica. Pe Semenic, la circa 1.400 m, pârtiile Goznuța, Crucea de Brazi și Slalom Uriaș au teleschiuri care pornesc doar cu zăpadă destulă. La Văliug, Pârtia Casa Baraj are două pârtii cu nocturnă, lângă lacul Gozna, iar la Gărâna sunt pârtiile scurte Wolfsberg Ski, cu zăpadă artificială și o tiroliană de 700 m.
Pârtii cu nocturnă și zăpadă artificială
Nocturna. 29 dintre stațiunile și domeniile din tabel au cel puțin o pârtie iluminată seara. Orele diferă: la Straja, teleschiurile și telescaunul de pe Constantinescu merg până la 21:00, la Piatra Grăitoare și la Râușor nocturna ține între 17:00 și 20:00, la SkiGyimes până la 21:00, la Harghita Mădăraș doar vinerea și sâmbăta, iar la Muntele Mic în weekend. În Poiana Brașov e iluminată pârtia Bradul, la Predeal doar Subteleferic. Pârtiile de lângă orașe, ca Feleacu și Șugaș Băi, merg în zilele lucrătoare mai ales după-amiaza și seara. La Straja și la Predeal, skipass-ul de zi nu e valabil la nocturnă: biletul de seară se cumpără separat. Programul și tarifele sunt pe pagina fiecărei stațiuni.
Zăpada artificială. 28 de stațiuni și domenii au tunuri de zăpadă, după paginile lor și site-urile operatorilor. Ele contează mai ales la pârtiile joase, ca Șoimul (757 m), Slănic-Moldova (725 m) sau Casa Baraj, unde sezonul ține cu zăpada făcută de tunuri. Tunurile nu acoperă neapărat tot domeniul: la Straja acoperă 20 din cei circa 26 km, iar la Muntele Mic nu ajung pe toate pârtiile. Când se deschid de obicei pârtiile și unde e zăpadă întâi, în ghidul despre deschiderea sezonului.
Cele mai bune pârtii din România: cum alegi stațiunea
„Cea mai bună pârtie” depinde de ce cauți. Domeniu mare, multe coborâri: Sinaia, Straja și Poiana Brașov au peste 20 km fiecare, cu cifrele din tabel. Altitudine și pârtii alpine: Sinaia, Șureanu, Transalpina Ski Resort și Rânca urcă la 1.900 m sau mai sus, pe gol alpin. O zi lângă oraș: Feleacu lângă Cluj, Șuior și Izvoare lângă Baia Mare, Șugaș Băi lângă Sfântu Gheorghe, Casa Baraj lângă Reșița; distanțele de la orașele mari sunt în ghidul celor mai apropiate pârtii. Primele zile pe schiuri: domeniile mici și pârtiile-școală, în ghidul pârtiilor pentru începători.
Poiana Brașov sau Sinaia? Sinaia are domeniul mai lung și mai înalt (26,9 km, până la 2.090 m), cu pârtii alpine la care urci din oraș cu telecabina și gondola. Poiana Brașov are pârtii prin pădure între 975 și 1.783 m, cu Drumul Roșu, de 4,75 km, și pârtii de începători chiar în stațiune, la 12 km de Brașov.
Straja sau Rânca? Straja are 12 pârtii, circa 26 km, 11 instalații, nocturnă pe cinci pârtii și zăpadă artificială pe 20 km. Rânca are peste 6 km între 1.600 și 1.900 m, cu 3 telescaune și 3 teleschiuri, pârtii pentru familii și începători, la 20 km de Novaci; dincolo de Rânca, Transalpina e închisă iarna.
Snowboard și freeride. Cavnic are snowpark și traseul de freeride Rainer 2, deschis doar cu zăpadă proaspătă; Șureanu are porțiuni de zăpadă nebătută, iar Gărâna un snowpark. Schi fond. Cheile Grădiștei Fundata are arena de biatlon, cu piste de schi fond.
Întrebări frecvente
- Câte pârtii de schi sunt în România?
- Pe peplaiuri.ro sunt 46 de stațiuni, domenii și pârtii de schi din România, de la Sinaia, Straja și Poiana Brașov până la pârtiile scurte de lângă orașe. Multe au mai multe pârtii: Straja are 12, Poiana Brașov 12, Sinaia 22.
- Care sunt cele mai mari stațiuni de schi din România?
- Dintre domeniile care își publică lungimea, Sinaia are 26,9 km de pârtii, Straja circa 26 km și Poiana Brașov circa 24 km (noiembrie 2026); operatorul de la Muntele Mic anunță peste 20 km. Recordurile sunt în ghidul celei mai lungi pârtii din România.
- Poiana Brașov sau Sinaia: unde e mai bine la schi?
- Sinaia are domeniul mai mare și mai înalt (26,9 km, până la 2.090 m, pârtii alpine de la Cota 2000), Poiana Brașov are pârtii prin pădure între 975 și 1.783 m și pârtii de începători în stațiune. Skipass-ul de o zi a costat în sezonul 2025–2026 210–230 lei la Sinaia și 240 lei în Poiana Brașov.
- Straja sau Rânca: unde merg la schi?
- Straja are domeniul mai mare (circa 26 km, 12 pârtii, 11 instalații, nocturnă), Rânca are peste 6 km între 1.600 și 1.900 m, potriviți pentru familii și începători. Skipass-ul de o zi a costat 160 lei la ambele în sezonul 2025–2026.
- Ce pârtii de schi au nocturnă?
- 29 de stațiuni și domenii din ghid au cel puțin o pârtie iluminată, între ele Straja, Poiana Brașov (Bradul), Predeal (Subteleferic), Rânca, Cavnic, Borșa, Șuior, Muntele Mic, Mărișel și Feleacu. Orele de nocturnă sunt pe pagina fiecărei stațiuni.
- Unde găsesc harta pârtiilor de schi din România?
- Toate stațiunile și domeniile din ghid sunt pe harta peplaiuri.ro, filtrată pe categoria Pârtii de schi. Harta pârtiilor din fiecare domeniu e pe site-ul operatorului, cu link de pe pagina stațiunii.
- Mai funcționează pârtia de pe Cozla din Piatra Neamț?
- Nu. Pe Cozla nu s-a mai schiat din iarna 2018–2019, iar telescaunul nu mai funcționează; telegondola din Piața Gării circulă în continuare tot anul, până pe platoul Cozla.
- Când se deschid pârtiile de schi în România?
- Depinde de zăpadă și de frig: cele mai multe domenii se deschid în decembrie, unele abia în ianuarie, iar cele înalte și cele cu zăpadă artificială pot începe mai devreme. Calendarul obișnuit e în ghidul despre deschiderea pârtiilor.
Surse
- Ana Teleferic: pârtiile din Poiana Brașov
- Ana Teleferic: instalațiile din Poiana Brașov
- Transport Urban Sinaia: pârtiile de schi
- Ski Straja: domeniul schiabil
- Domeniul Schiabil Rânca
- Primăria Voineasa: Domeniul Schiabil Transalpina
- Domeniul Schiabil Șureanu
- weSKI Muntele Mic: pârtii și instalații
- Ski Borșa
- SuperSki Cavnic
- Șuior Resort: pârtii
- Rarău Ski Resort
- Pârtia Toplița
- Genetrix (Teleferic Prahova): Predeal
Toate ghidurile
- Când se deschid pârtiile și unde e zăpadă întâi: sezonul de schi în România
- Pârtii de săniuș, bob pe șină și tubing în România: unde mergi cu sania
- Cea mai lungă pârtie din România și celelalte recorduri: cel mai mare domeniu, cea mai înaltă, cea mai grea
- Cele mai apropiate pârtii de București, Cluj, Brașov, Sibiu, Iași, Timișoara și Oradea: distanțe pentru o zi de schi
- Pârtii pentru începători și copii în România: unde înveți să schiezi, școli de schi și culorile pârtiilor
- Peșteri din România: cele care se pot vizita, pe zone, cu harta
- Peșteri de gheață și ghețari subterani din România: Scărișoara, Focul Viu, Vârtop, Borsec
- Peșterile din Apuseni: traseu de 2–3 zile prin Bihor și Alba
- Cea mai mare peșteră din România și celelalte recorduri: cea mai lungă, cea mai adâncă, cea mai veche amenajată
- Cea mai apropiată peșteră de București, Brașov, Cluj, Sibiu, Oradea și Timișoara: distanțe pentru o excursie de o zi
- Peșteri celebre din România care nu se pot vizita: Movile, Topolnița, Vântului, Coliboaia, Peștera cu Oase (și ce vezi în loc)
- Stalactite și stalagmite: ce sunt, cum se formează o peșteră și unde le vezi în România
- Delta Dunării: harta, ce este, localitățile și ce să vizitezi
- Excursie în Delta Dunării: o zi, două sau trei, de unde pleci și cum ajungi la Sulina și Sfântu Gheorghe
- Tulcea obiective turistice: ce vizitezi în oraș și în împrejurimi
- Păsările și animalele din Delta Dunării: pelicani, unde și când îi vezi
- Prima vizită în Delta Dunării: permisul de acces, țânțarii și când să mergi
- Pescuit în Delta Dunării: permisul de pescuit, prohibiția 2026 și unde ai voie
- Sulina sau Sfântu Gheorghe? Plajele din Delta Dunării (și Gura Portiței)
- Delte lângă București: Văcărești, Comana (Delta Neajlovului) și Balta Mică a Brăilei
- Litoralul românesc: stațiunile în ordine, de la nord la sud, cu harta
- Cele mai frumoase plaje din România (și cele cu Blue Flag)
- Sezonul la mare: când se deschide, cât ține și când e apa cea mai caldă
- Plaje sălbatice pe litoralul românesc: Corbu, Vadu, Tuzla și sudul
- Ce stațiune alegi pe litoral: pentru tineri, familii, liniște, buget
- Litoralul cu copii: stațiuni, plaje cu apă mică și ce faci în afara plajei
- Constanța obiective turistice: ce vizitezi în oraș, pe faleză și în împrejurimi
- Meduze, rechini și steagurile salvamarilor în Marea Neagră
- Saline din România: ghidul complet al salinelor pe care le poți vizita
- Cea mai mare, cea mai adâncă și cea mai veche salină din România
- Cea mai apropiată salină de București, Cluj, Brașov, Sibiu, Iași, Timișoara, Oradea, Constanța și alte orașe
- Salina cu copii și bebeluși: de la ce vârstă, care e potrivită, ce iei cu tine
- Turda sau Slănic Prahova? Care salină să alegi
- Prima vizită într-o salină: temperatură, haine, cât durează, lift sau autobuz, câini
- Băi sărate și lacuri sărate din România: unde faci baie, sezon și preț
- Tratamentul în salină: ce spun operatorii, cât stai, care saline au bază de tratament