Peșteri

Peșteră din Valea Sighiștelului, în Munții Bihorului, cu desene rupestre în cărbune vechi de circa 32 000–36 000 de ani, considerate cele mai vechi din Europa Centrală; închisă publicului.

Peșteră mică, tapetată cu cristale de calcit, deschisă de mineri într-o galerie a minei de bauxită Farcu; se vizitează cu ghid, după o expoziție despre minerit.

Peșteră nevizitabilă din Valea Minișului, lângă Anina, unde au apărut în 2002 unele dintre cele mai vechi fosile de om modern din Europa, de circa 40.000 de ani.

Peșteră-rezervație din podișul calcaros al Dobrogei, numită și Peștera Liliecilor, cu trei intrări, galerii de peste 480 m și colonii de lilieci protejați, adăpost al oamenilor încă din paleolitic.

Peșteră activă din Munții Trascăului, cu un portal de aproape 40 m în peretele de calcar și un râu subteran cu lacuri și cascade, care se vizitează doar în ture ghidate, în costum de neopren.

Peșteră de mare adâncime din sudul Munților Rodnei, cu flori de gips, mirabilit, „Bilele de Tăușoare” și oase de urs de cavernă; rezervație închisă turismului obișnuit.

Peștera Sfântului Grigorie Decapolitul, din Cheile Bistriței, lângă Mănăstirea Bistrița, cu două biserici zidite în interior: Ovidenia (sec. XV) și Sfinții Arhangheli (1633); adăpostește lilieci.

Labirint de galerii de aproape 4 km, săpat în calcarul de sub platoul comunei Limanu, aproape de Mangalia; monument al naturii și adăpost de lilieci, nu o peșteră amenajată pentru turiști.

Adăpost în stâncă de gresie din codrii Voronei, unde a trăit ca sihastru Cuviosul Onufrie între 1764 și 1789; loc de pelerinaj la ~1,5 km de Mănăstirea Sihăstria Voronei.

Peșteră de lângă Mangalia, izolată de suprafață, în care viața se sprijină pe chemosinteză, nu pe lumina soarelui; închisă publicului, intră doar cercetători cu aprobare.

Peșteră amenajată pe Valea Ordâncușii, lângă Gârda de Sus, cu un portal de 22 m înălțime, un pârâu care curge prin ea tot anul și cascade mici de tuf chiar la intrare.

Peșteră de peste 10 km săpată de Olteț în calcarele din Cheile Oltețului, cu 800 m de galerie deschisă vizitării și legende despre Zamolxe, la un kilometru de Mănăstirea Polovragi.

Peșteră sălbatică de circa 390 m în calcarele Postăvarului, la câțiva kilometri de Râșnov, decorată cu concrețiuni și vizitată doar cu un ghid sau speolog, cu echipament de explorare.

Peșteră cu trei niveluri și 1.450 m de galerii în Munții Poiana Ruscă, cu o intrare largă și o sală cu acustică bună, în care se țin concerte de la începutul anilor ’80.

Peșteră din peretele de calcar al Dealului Casian, deasupra văii Casimcei, în Dobrogea; se urcă la ea pe o scară metalică, iar mănăstirea din apropiere o folosește ca loc de rugăciune.