Parc dendrologic de 21,5 hectare în jurul Castelului Csernovics, cu una dintre cele mai bogate colecții de arbori și arbuști din țară, alpinar, sculpturi în piatră și mici muzee în fostul pavilion de vânătoare.
Grădina zoologică a Oradiei, deschisă din 1962 pe terenul unui parc nobiliar cu capelă, refăcută între 2010 și 2013 și întinsă azi pe 7,5 hectare, cu tigri, lupi, urși, zebre și zeci de alte specii.
Muzeul județean al Bihorului, mutat în fosta Școală Regală de Cadeți din 1898: arheologie, istorie, artă, etnografie, științele naturii și un vivariu, sub același acoperiș.
Reședința episcopilor romano-catolici, ridicată în 1762–1777 de Franz Anton Hillebrandt, e cel mai mare palat baroc din România; azi găzduiește expoziții de artă bisericească, iar grădina e deschisă zilnic.
Palat eclectic din 1902–1903 în Piața Unirii, sediul Primăriei, cu un turn de aproape 50 m: ceasul lui cântă Marșul lui Iancu, iar de sus se văd acoperișurile centrului.
Clădire secession din 1907–1908, în Piața Unirii din Oradea, cu un pasaj acoperit cu sticlă și un vitraliu cu vulturul negru, din care își ia numele.
Trecătoarea prin care DN75 traversează Munții Bihorului la 1.160 m, între Nucet și Arieșeni: satul de vacanță Vârtop, pârtii de schi și trasee spre Groapa Ruginoasă și Piatra Grăitoare.
Una dintre cele mai vechi peșteri turistice din România, cu un portal de 16 m înălțime, săli largi pe două niveluri și una dintre cele mai mari colonii de lilieci din țară.
Peșteră cu un portal de peste 30 m deschis spre Crișul Repede, în care se intră pe un pod suspendat și unde au trăit oameni încă din neolitic.
Sinagogă din 1877–1878 pe malul Crișului Repede, cu cupolă largă și interior pictat în stil maur; restaurată și redeschisă în 2015, e azi spațiu cultural.
Clădirea Teatrului de Stat din Oradea, proiectată de firma vieneză Fellner & Helmer și deschisă în 1900: fațadă cu portic ionic în Piața Ferdinand și o sală cu loje și balcon, încă folosită în fiecare săptămână.