
Cazinoul din Constanța
Clădirea Art Nouveau de pe faleza Constanței, inaugurată în 1910, lăsată în ruină după 1990 și redeschisă în 2025, după restaurare, cu expoziții despre istoria ei și despre Marea Neagră.
Constanța e județul litoralului românesc: aproape toată coasta Mării Negre, de la Năvodari la Vama Veche, e aici, cu stațiunile înșirate pe ea și cu lacurile Siutghiol și Techirghiol în spate. Orașul Constanța, pe locul vechiului Tomis, are un centru istoric pe peninsulă, cu Moscheea Carol I și faleza cazinoului; Mangalia, fosta Callatis, închide coasta la sud. În interior, podișul dobrogean ascunde Cheile Dobrogei, monumentul roman de la Adamclisi și cetățile grecești de pe malul lacului Sinoe. Obiectivele turistice din județul Constanța sunt înainte de toate plajele.
Plaja Mamaia e cea mai cunoscută și mai animată dintre ele, iar Vama Veche, la graniță, are de decenii atmosfera ei de vacanță fără program. Între ele se înșiră Eforie, Costinești și stațiunile din sud, iar la nord, spre Corbu și Vadu, plajele rămân sălbatice. În oraș, Cazinoul din Constanța domină faleza; Cetatea Histria păstrează ruinele coloniei milesiene de la lacul Sinoe, iar Lacul Techirghiol e căutat pentru nămolul și apa lui sărată.
44 de rezultate

Clădirea Art Nouveau de pe faleza Constanței, inaugurată în 1910, lăsată în ruină după 1990 și redeschisă în 2025, după restaurare, cu expoziții despre istoria ei și despre Marea Neagră.

Ultimul sat de pe litoralul românesc, la un kilometru de granița cu Bulgaria: doi kilometri de plajă cu nisip fin, terase deschise până dimineața și apele unei rezervații marine.

Stațiunea cu cea mai lungă plajă amenajată de pe litoralul românesc: opt kilometri de nisip pe grindul dintre Marea Neagră și lacul Siutghiol, lățiți cu peste o sută de metri prin înnisipare.

Ruinele celui mai vechi oraș de pe teritoriul României, colonie grecească întemeiată de Milet în secolul al VII-lea î.Hr. pe malul lacului Sinoe, cu muzeul sitului alături.

Monumentul triumfal ridicat de Traian în 109 pentru victoria asupra dacilor, reconstituit în 1977, cu metopele originale în muzeul din sat și ruinele cetății romane alături.

A doua stațiune a litoralului românesc, pe fâșia dintre Marea Neagră și lacul Techirghiol: trei kilometri de plajă cu nisip fin și cura cu nămol sapropelic la câteva sute de metri de valuri.

Plaja orașului, întinsă de la digul portului turistic spre Saturn, sub faleza refăcută în 2022; din toamna lui 2026 e lărgită prin înnisipare, în spatele a patru diguri noi.

Șase kilometri de nisip lat la nord de Mamaia, împărțiți între cluburile din Mamaia Nord și plaja largă și liniștită a orașului Năvodari, cu apă mică pe sute de metri.

Singura rezervație marină a litoralului românesc: apele dintre 2 Mai și granița cu Bulgaria, cu recife de piatră, câmpuri de alge brune și bancuri de midii, bune de văzut cu masca sau la o scufundare.

Stațiunea tineretului de pe litoral, la 31 de kilometri sud de Constanța: o plajă orientată spre răsărit, Obeliscul alb de pe nisip și epava ruginită a cargoului Evangelia.

Peșteră mică din pădurea de lângă Ion Corvin, amenajată ca biserică, în care tradiția spune că a trăit Apostolul Andrei; în jurul ei s-a ridicat o mănăstire, loc de pelerinaj pe 30 noiembrie.

Plajele orașului, de la Pescărie până sub faleza orașului vechi: trei kilometri și jumătate de nisip refăcut prin înnisipare, cu Modern, Trei Papuci și Tataia unul după altul.

Stațiunea de la care a pornit turismul balnear românesc, pe cea mai înaltă faleză a litoralului: vile interbelice, un cazino Art Deco și o plajă lărgită de curând la peste o sută de metri.

Plajă sălbatică de nisip cu scoici, la satul Vadu, în Rezervația Biosferei Delta Dunării: dune joase, nicio construcție și drum de pământ până la mare.

Primul delfinariu din România, deschis în 1972 pe bulevardul Mamaia, cu demonstrații cu delfini într-o sală acoperită și, în același bilet, microrezervația cu păsări și animale dobrogene.














