
Delta Dunării
Cea mai mare zonă umedă a Europei, rezervație a biosferei și sit UNESCO: canale, lacuri, stufăriș și 365 de specii de păsări, de la pelicani la egrete; se vizitează cu barca, de la Tulcea.
Tulcea e județul Deltei Dunării: în amonte de oraș fluviul se desface în trei brațe — Chilia, Sulina și Sfântu Gheorghe —, iar de acolo până la mare se întinde o lume de canale, grinduri și lacuri, înscrisă în patrimoniul UNESCO. Restul județului e deluros și uscat, cu Munții Măcinului în nord-vest, lacurile Razim și Sinoe în sud și o moștenire de cetăți antice și medievale. Orașul Tulcea, pe malul Dunării, e punctul de plecare pentru orice drum în Deltă. Ce poți vizita în Tulcea depinde mai mult de barcă decât de mașină.
Delta Dunării se explorează din Tulcea, Murighiol, Crișan sau Sfântu Gheorghe, pe canale, printre păsări și sate lipovenești. La capătul brațelor, Plaja Sulina și Plaja Sfântu Gheorghe sunt plaje largi, unde Dunărea se varsă în mare. Pe uscat, Cetatea Enisala veghează de pe deal peste Lacul Razim, iar Gura Portiței e o fâșie de nisip între lagună și mare, la care se ajunge doar cu barca, de la Jurilovca.
30 de rezultate

Cea mai mare zonă umedă a Europei, rezervație a biosferei și sit UNESCO: canale, lacuri, stufăriș și 365 de specii de păsări, de la pelicani la egrete; se vizitează cu barca, de la Tulcea.

Rezervație naturală strictă în mijlocul Deltei Dunării: stejari de peste 400 de ani, printre care Stejarul îngenuncheat, și cele mai înalte dune de nisip din deltă, pe grindul Caraorman.

Plaja sălbatică de la vărsarea brațului Sfântu Gheorghe în Marea Neagră: 30 km de nisip fin, la 2 km de un sat din Deltă la care se ajunge doar pe apă.

Cea mai estică plajă a României, la vărsarea brațului Sulina în Marea Neagră: nisip aluvionar foarte fin, o fâșie neobișnuit de lată și apă mică zeci de metri de la mal.

Ruinele unei cetăți medievale din secolul al XIV-lea, ridicată probabil de genovezi pe un deal de calcar deasupra lacurilor Razim și Babadag, cu una dintre cele mai largi priveliști din Dobrogea.

Cel mai estic oraș al României, la gura brațului Sulina, fără drum spre restul țării: port cu trecut internațional, Farul Vechi, palatul Comisiei Europene a Dunării și cimitirul maritim.

Ruinele orașului antic Troesmis, lângă Turcoaia: tabăra legiunii a V-a Macedonica, apoi două cetăți romano-bizantine pe malul înalt al Dunării. Sit neamenajat, cu acces liber.

Sat lipovenesc din nordul Deltei Dunării, la capătul liniei Navrom de pe brațul Chilia, lângă pădurea Letea; aici a funcționat în comunism o colonie de muncă forțată pentru deținuți.

Ruinele unei cetăți romane și romano-bizantine de lângă Murighiol, port al flotei dunărene și scaun episcopal, unde s-a găsit cripta martirilor Epictet și Astion.

Cel mai mare lac din România, o lagună de circa 415 km² la sud de Delta Dunării, cu sate de pescari lipoveni pe mal, insule protejate și ruinele de la Enisala și Argamum deasupra apei.

Centrul Muzeal Ecoturistic „Delta Dunării”, acvariul public din centrul Tulcei, cu pești din Dunăre și din Marea Neagră, bazine de recif cu corali și un tunel printre sturioni, plus o expoziție despre natura Deltei.

Ziduri și turnuri romano-bizantine la marginea satului Slava Rusă, într-un oraș antic străbătut de pârâul Slava.

Ruinele cetății romane și bizantine de lângă Isaccea, principala bază a flotei dunărene Classis Flavia Moesica, cu ziduri din piatră și cărămidă dezvelite pe malul Dunării.

Sat de pescari pe malul brațului Sulina, în mijlocul Deltei Dunării, fără drum: escală a navei Navrom Delta, cu centru de informare ARBDD și plecarea șalupelor spre Mila 23 și Caraorman.

Mănăstire de călugări ascunsă într-o poiană de pădure din nordul Dobrogei, cu biserică în trei turle, clopotniță de 30 m și chilii cu balcoane de lemn; adăpostește moaștele martirilor de la Niculițel.














