
Mănăstirea Snagov
Mănăstire domnească pe o insulă din Lacul Snagov, cu biserica de cărămidă aparentă ridicată de Neagoe Basarab în 1521, pictură din 1563 și mormântul pe care tradiția îl atribuie lui Vlad Țepeș.
164 de rezultate

Mănăstire domnească pe o insulă din Lacul Snagov, cu biserica de cărămidă aparentă ridicată de Neagoe Basarab în 1521, pictură din 1563 și mormântul pe care tradiția îl atribuie lui Vlad Țepeș.

Mănăstire de călugări din valea Nișcovului, atestată în 1600, cu o biserică mare ridicată în 1823–1828 și una veche din secolul al XVI-lea; alături se întinde Tabăra de sculptură Măgura.

Mănăstirea ridicată de spătarul Mihail Cantacuzino în 1690–1695, care a dat numele orașului: biserica veche cu frescele lui Pârvu Mutu, biserica mare refăcută pentru Carol I și muzeul cu Biblia de la București.

Curtea domnească ridicată de Constantin Brâncoveanu în 1698 pentru fiul său cel mare, cu palatul cu loggie, curțile închise de ziduri și grădinile refăcute, la ~50 km de București.

Complex termal și de wellness la marginea Bucureștiului, pe DN1: piscine cu apă geotermală sub o cupolă de sticlă plină de palmieri, tobogane, saune și o plajă cu nisip deschisă vara.

Ultima bucată de luncă inundabilă liberă a Dunării dintre Giurgeni și Brăila: șapte ostroave, 52 de lacuri și peste 200 de specii de păsări, vizitabile doar cu barca.
Conacul, capela cu cripta familiei și parcul în care a trăit și a fost înmormântat omul politic Ion Ghica, aflate în restaurare de către moștenitori; se vizitează la evenimente sau cu programare.

Grădina zoologică a Capitalei, deschisă din 1959 în Pădurea Băneasa, cu tigri, lei, urși, lupi, zebre, maimuțe și peste 150 de specii pe aproape 6 hectare.

Lac de acumulare pe Ialomița, la 1.438 m, în inima Bucegilor, închis de un baraj de piatră înalt de 55 m și înconjurat de păduri de molid, între Cheile Tătarului și Cheile Zănoagei.

Ctitoria lui Basarab I din Curtea de Argeș, cu fresce din secolul al XIV-lea, înconjurată de ruinele curții domnești a Țării Românești.

Biserică din 1852–1858 pe Calea Șerban Vodă, lângă Dealul Mitropoliei, cu două turnuri în fațadă și o turlă centrală, picturi de Tattarescu, vitralii făcute la Viena și un fragment din moaștele Sfântului Spiridon.

Cădere de apă pe treapta de stâncă din capătul Văii Jepilor, sub Cabana Caraiman, în Bucegi; curge din plin doar primăvara târziu și la începutul verii, de unde și porecla de „cascada fantomă”.

Reședința domnilor Țării Românești vreme de aproape trei secole, cu Turnul Chindiei, ruinele palatului domnesc și Biserica Mare Domnească, cu cel mai mare tablou votiv de domnitori din țară.

Grădina botanică a Universității din București, în Cotroceni: peste 18 hectare cu rozariu, grădină italiană, lac cu insulă, sere cu palmieri și orhidee și un muzeu botanic.

Lac glaciar la 2.230 m, pe versantul sudic al Munților Făgăraș, chiar sub creastă; se ajunge pe jos în circa o oră de la Bâlea Lac, peste Șaua Caprei.













