
Caru' cu bere
Berărie înființată în 1879, într-o clădire neogotică din 1899 de pe strada Stavropoleos: monument istoric cu sală boltită, picturi murale, vitralii și scară de stejar sculptată.
164 de rezultate

Berărie înființată în 1879, într-o clădire neogotică din 1899 de pe strada Stavropoleos: monument istoric cu sală boltită, picturi murale, vitralii și scară de stejar sculptată.

Reședința aristocratică din 1892 de pe Calea Victoriei, cu acoperiș mansardat și decor eclectic, găzduiește Muzeul Vârstelor, despre locuirea și viața de familie în București în ultimii 300 de ani.
Castru roman din Valea Teleajenului, ridicat în timpul războaielor dacice, cu ziduri de piatră și o clădire cu încălzire prin hipocaust; în prezent în curs de amenajare ca parc arheologic.

Biserica mare din centrul orașului, ridicată între 1900 și 1905 la propunerea regelui Carol I după planurile lui André Lecomte du Noüy, cu trei turle și pictură în stil neobizantin; monument istoric de clasa A.

Chei de calcar lungi de 2,4 km, săpate de pârâul Dâmbovicioara la marginea sudică a Parcului Național Piatra Craiului, străbătute de drumul dintre Podu Dâmboviței și Dâmbovicioara.

Cel mai mare cimitir din București, pe 28 de hectare, cu primele înmormântări din 1859: necropolă și muzeu în aer liber, cu poartă monumentală, capelă cu cupolă și monumente funerare clasate.

Turnul rotund de 42 m ridicat în 1890–1892 ca foișor de veghe pentru incendii, azi Muzeul Național al Pompierilor, cu istoria pompierilor din România.

Fort din centura Bucureștiului, devenit închisoare politică: masacrul din 1940, execuțiile din 1946 și mii de deținuți ai regimului comunist; pe Lista indicativă UNESCO din 2024.

Cel mai vechi parc public din București, amenajat din 1847 în stil peisager în jurul unui lac, cu alei umbrite, Rotonda Scriitorilor și colțuri de piatră în stil romantic, chiar în centrul orașului.

Ansamblul de pe locul vechii curți domnești din Câmpulung, cu turnul-clopotniță din 1647, lespedea de mormânt a voievodului Nicolae Alexandru din 1364 și Casa Domnească a lui Matei Basarab.

Ctitorie a domnitorului Matei Basarab, la 20 km de București: biserica de cărămidă din 1642–1646, cu fresce originale din 1649 în pronaos, păstrate doar aici și la Arnota.

Mănăstire din secolele XVI–XVII în Colentina, cu biserica rezidită de Matei Basarab în 1647, o clopotniță-turn de poartă și o casă domnească cu arcade.

Mică mănăstire de maici din Centrul Vechi, cu o biserică brâncovenească din 1724, fațade pictate cu medalioane, o curte cu arcade și un lapidariu cu pietre de la biserici dispărute ale Bucureștiului.

Mănăstire de maici atestată din 1530, ctitorie a lui Vlad Înecatul, la câțiva kilometri de Târgoviște: biserică cu pridvor pictat cu scene din Apocalipsă, portrete votive brâncovenești și chilii cu foișoare de lemn.

Fosta închisoare comunistă supranumită „a tăcerii”, unde Ion Mihalache, Corneliu Coposu și alți deținuți politici erau ținuți singuri în celule; pe lista indicativă UNESCO, închisă deocamdată vizitării.













