
Delta Dunării
Cea mai mare zonă umedă a Europei, rezervație a biosferei și sit UNESCO: canale, lacuri, stufăriș și 365 de specii de păsări, de la pelicani la egrete; se vizitează cu barca, de la Tulcea.
Delta Dunării e cea mai mare și cea mai cunoscută, dar deltele din România sunt mai multe: Dunărea mai face una la Balta Mică a Brăilei, Neajlovul la Comana, la sud de București, iar Văcăreștiul, un lac de acumulare neterminat din capitală, a devenit o mică deltă urbană, cu păsări, vulpi și vidre. Peisajul e același, la altă scară: canale, stuf, bălți, plauri și sălcii, și o lume de păsări de apă care se vede cel mai bine primăvara, din barcă, dimineața devreme. În Delta Dunării se intră cu barca de la Tulcea, Murighiol sau Jurilovca; în celelalte se merge pe jos sau cu bicicleta.
Delta Dunării, rezervație a biosferei și sit UNESCO, se vizitează din satele ei, Crișan, Mila 23, Sfântu Gheorghe, sau de la Gura Portiței, pe cordonul dintre Lacul Razim și mare. Balta Mică a Brăilei și Delta Neajlovului sunt excursii de o zi din Brăila, respectiv București; Delta Văcărești se vizitează chiar din oraș.
Pentru hartă, satele și obiectivele din Delta Dunării, vezi ghidul Deltei Dunării.
20 de rezultate

Cea mai mare zonă umedă a Europei, rezervație a biosferei și sit UNESCO: canale, lacuri, stufăriș și 365 de specii de păsări, de la pelicani la egrete; se vizitează cu barca, de la Tulcea.

Primul parc natural urban din România: 183 ha de bălți, stuf și sălcii într-un lac de acumulare abandonat din sudul Bucureștiului, cu peste 180 de specii de păsări, vidre și vulpi, la câteva sute de metri de blocuri.

Mlaștina de circa 1.200 ha a Neajlovului din Parcul Natural Comana, cu canale, stufăriș și păsări de apă, la mai puțin de o oră de București; se vede cu vaporașul, barca sau caiacul.

Ultima bucată de luncă inundabilă liberă a Dunării dintre Giurgeni și Brăila: șapte ostroave, 52 de lacuri și peste 200 de specii de păsări, vizitabile doar cu barca.

Rezervație naturală strictă în mijlocul Deltei Dunării: stejari de peste 400 de ani, printre care Stejarul îngenuncheat, și cele mai înalte dune de nisip din deltă, pe grindul Caraorman.

Plaja sălbatică de la vărsarea brațului Sfântu Gheorghe în Marea Neagră: 30 km de nisip fin, la 2 km de un sat din Deltă la care se ajunge doar pe apă.

Cea mai estică plajă a României, la vărsarea brațului Sulina în Marea Neagră: nisip aluvionar foarte fin, o fâșie neobișnuit de lată și apă mică zeci de metri de la mal.

Cel mai estic oraș al României, la gura brațului Sulina, fără drum spre restul țării: port cu trecut internațional, Farul Vechi, palatul Comisiei Europene a Dunării și cimitirul maritim.

Sat lipovenesc din nordul Deltei Dunării, la capătul liniei Navrom de pe brațul Chilia, lângă pădurea Letea; aici a funcționat în comunism o colonie de muncă forțată pentru deținuți.

Cel mai mare lac din România, o lagună de circa 415 km² la sud de Delta Dunării, cu sate de pescari lipoveni pe mal, insule protejate și ruinele de la Enisala și Argamum deasupra apei.

Sat de pescari pe malul brațului Sulina, în mijlocul Deltei Dunării, fără drum: escală a navei Navrom Delta, cu centru de informare ARBDD și plecarea șalupelor spre Mila 23 și Caraorman.

Sat de pescari la vărsarea brațului Sfântu Gheorghe în Marea Neagră, fără drum de acces: se ajunge doar pe apă, iar în sat sunt biserica, farul din 1967 și o plajă de 30 km la 2 km distanță.

Orașul de pe Dunăre de unde pleacă navele spre Delta Dunării: faleza cu Gara Fluvială, Monumentul Independenței de pe deal, Geamia Azizie și acvariul.

Sat din nordul Deltei Dunării, pe malul brațului Chilia, la granița cu Ucraina; se ajunge cu nava Navrom spre Periprava sau pe șosea, cu bacul din Tulcea, iar de aici pornește traseul pe apă spre lacul Matița.

Fâșie de nisip între Marea Neagră și lacul Golovița, în Delta Dunării, la care se ajunge doar cu barca din Jurilovca: plajă largă, cu umbrele de stuf, și un singur resort.














