PePlaiuri.roObiective turistice din România

Delta Dunării: harta, ce este, localitățile și ce să vizitezi

Apus de soare peste un canal lat din deltă, cu norii roz oglindiți în apa liniștită și stuf pe maluri
Apus de soare peste un canal lat din deltă, cu norii roz oglindiți în apa liniștită și stuf pe maluri · ZwecklosHupen · CC0

Delta Dunării e locul în care Dunărea, după 2.860 km, se desface în trei brațe, Chilia, Sulina și Sfântu Gheorghe, și se varsă în Marea Neagră, în estul României, în județul Tulcea. Rezervația Biosferei Delta Dunării are circa 580.000 ha, e din 1991 în Patrimoniul Mondial UNESCO și pe lista Ramsar, iar în ea se intră de la Tulcea, aproape numai pe apă. În vara lui 2026 nivelul apei a scăzut atât de mult încât bărcile au ajuns greu pe unele canale; starea de la sfârșitul lui octombrie e mai jos.

Ghidul arată delta pe hartă, braț cu braț, cu localitățile și obiectivele de pe fiecare, apoi ce vezi în fiecare loc cu pagină pe site: Mila 23, pădurile Letea și Caraorman, Gura Portiței, Lacul Razim, plajele de la Sulina și Sfântu Gheorghe, cetățile de lângă Razim și acvariul din Tulcea. La sfârșit sunt superlativele, celelalte „delte” din România și locurile confundate cu delta.

Pe scurt

  • Delta Dunării e locul în care Dunărea se desface în brațele Chilia, Sulina și Sfântu Gheorghe și se varsă în Marea Neagră, în estul României.
  • Rezervația Biosferei Delta Dunării are circa 580.000 ha, adică aproximativ 5.800 km², din care 87,73 % în județul Tulcea, 12,23 % în Constanța și 0,14 % în Galați (ARBDD).
  • Delta e rezervație a biosferei din 1990, zonă umedă de importanță internațională (Ramsar) din septembrie 1991 și în Patrimoniul Mondial UNESCO din decembrie 1991.
  • În rezervație sunt înregistrate 365 de specii de păsări, 135 de specii de pești și 51 de mamifere, iar circa 70 % din vegetația deltei e dominată de stuf (ARBDD).
  • Sulina, Sfântu Gheorghe, Mila 23, Crișan și Caraorman nu au drum: se ajunge la ele doar pe apă, cu navele Navrom Delta sau cu barca, din Tulcea.
  • În vara lui 2026 apa a scăzut, ARBDD a interzis setcile din 7 iulie, iar pe 30 octombrie 2026 cota Dunării la Tulcea era de 13 cm (AFDJ).

Ce este Delta Dunării: informații, suprafață și unde se află

Delta Dunării e cea mai tânără regiune a României: s-a format în ultimele zece mii de ani din aluviunile fluviului și crește și azi cu câțiva metri pe an spre mare. La capătul celor 2.860 km, Dunărea se împarte în trei brațe, iar între ele rămâne un labirint de canale, gârle, lacuri și plauri, insule plutitoare de stuf. Pe grindurile de nisip, fâșii mai înalte decât apa, cresc pădurile Letea și Caraorman și stau satele cu aceleași nume.

Rezervația Biosferei Delta Dunării cuprinde delta propriu-zisă și unitățile din jur, între ele complexul de lacuri Razim–Sinoe din sud, și are circa 580.000 ha. Cea mai mare parte e în județul Tulcea, restul în Constanța, pe țărmul de la Vadu și Corbu și la Histria, și o fâșie mică în Galați. În deltă trăiesc doar câteva mii de oameni, în sate de pescari lipoveni, ucraineni și români și în orașul Sulina.

Tabelul de mai jos adună cifrele de bază, după Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării (ARBDD). Programul navelor, prețurile și pozele sunt pe pagina obiectivului Delta Dunării.

CeDelta Dunării
Unde se aflăestul României, în nordul Dobrogei, între Tulcea și Marea Neagră
JudețeTulcea (87,73 %), Constanța (12,23 %), Galați (0,14 %)
Suprafața rezervațieicirca 580.000 ha (aproximativ 5.800 km²)
Din care în Patrimoniul Mondial UNESCO340.000 ha
BrațeChilia (nord), Sulina (centru), Sfântu Gheorghe (sud)
Rezervație a biosfereidin 1990
Zonă umedă Ramsar / UNESCOdin septembrie / decembrie 1991
Zone strict protejate20, pe 50.904 ha (8,7 % din rezervație)
Specii365 de păsări, 135 de pești, 51 de mamifere; 4.286 de specii de faună, 2.994 de taxoni de floră
Poarta de intrareTulcea; mai departe, aproape numai pe apă

Cifre de pe ddbra.ro (despre rezervație, recunoaștere internațională, zonare funcțională, floră și faună), verificate pe 30 octombrie 2026. 5.800 km² e conversia celor 580.000 ha.

Delta Dunării pe hartă: brațele, localitățile și obiectivele

Pe harta României, Delta Dunării e în colțul de est al țării, la Marea Neagră, lângă Ucraina, cu care împarte o rezervație a biosferei transfrontalieră; plaja de la Sulina e cel mai estic loc locuit din România, unde soarele răsare primul. Tulcea, la intrarea în deltă, e orașul de unde pleacă navele pe toate cele trei brațe.

Cel mai simplu e să citești delta braț cu braț. Brațul Chilia, în nord, e drumul navei Navrom spre Periprava; brațul Sulina, la mijloc, e linia principală, Tulcea – Sulina, cu Crișan la jumătate și Mila 23 pe Dunărea Veche; brațul Sfântu Gheorghe, în sud, duce prin Mahmudia până la satul de la gura lui. Sub deltă, legat de brațul Sfântu Gheorghe prin canalele Dranov și Dunavăț, e complexul de lacuri Razim–Sinoe, cu Jurilovca, Gura Portiței și cetățile antice.

Toate obiectivele din tabel se văd pe harta site-ului, filtrată pe categoria Delte sau pe harta județului Tulcea; lista lor e pe pagina Delte, iar restul județului, pe pagina județului Tulcea.

ZonaLocalități (opririle Navrom și satele de pe grinduri)Obiective pe siteCum se ajunge
Brațul Chilia (nord)Ceatalchioi, Plaur, Pardina, Chilia Veche, Periprava; satul Letea, pe grindul dintre Chilia și SulinaPădurea Leteanava Tulcea – Periprava; la Chilia Veche se ajunge și pe șosea
Brațul Sulina (centru)Partizani, Maliuc, Gorgova, Crișan, Sulina; Mila 23 pe Dunărea Veche, Caraorman pe canalul din CrișanMila 23, Pădurea Caraorman, Plaja Sulina, Farul Vechi din Sulinanava Tulcea – Sulina; salupele Crișan – Mila 23 și Crișan – Caraorman
Brațul Sfântu Gheorghe (sud)Bălteni de Jos, Mahmudia, Sfântu Gheorghe; Murighiol și Uzlina, lângă brațPlaja Sfântu Gheorghe, Cetatea Halmyrisnava Tulcea – Sfântu Gheorghe; Murighiol și Mahmudia au drum
Razim–Sinoe (sud, lacuri)Sarichioi, Enisala, Jurilovca; Istria, la SinoeLacul Razim, Gura Portiței, Cetatea Enisala, Cetatea Argamum, Cetatea Histriacu mașina până pe mal; la Gura Portiței cu barca din Jurilovca
Tulcea (poarta)TulceaAcvariul Tulcea (Centrul Muzeal Ecoturistic „Delta Dunării”)cu mașina, trenul sau autocarul

Opririle sunt cele ale liniilor Navrom Delta (navromdelta.ro, octombrie 2026); celelalte localizări, de pe paginile obiectivelor.

Seceta din 2026: cum stă apa în Delta Dunării

Vara lui 2026 a fost secetoasă, apa a scăzut în toată delta și unele canale au devenit impracticabile pentru bărci. Pe 7 iulie, ARBDD a interzis setcile în rezervație, după ce cota Dunării scăzuse sub 50 cm; pe brațele principale, pe Dunărea Veche, în Golful Musura și în Meleaua Sfântu Gheorghe ele au rămas permise doar când nivelul trece de 50 cm. La începutul lui august, guvernatorul ARBDD spunea că nivelul scăzut „creează dificultăți mari în accesul ambarcațiunilor în toate zonele de interes”, iar administrația a avizat decolmatarea canalelor Băltenii de Jos, de pe brațul Sfântu Gheorghe, și Periteașca, între Razim–Sinoe și mare. Tot atunci a cerut turiștilor și localnicilor să nu circule cu viteză mare pe canale și pe lacuri.

La sfârșitul lui octombrie 2026 apa e tot mică: pe 30 octombrie cota Dunării era de 13 cm la Tulcea și de 58 cm la Sulina, iar prognoza pe cinci zile dădea 15–18 cm la Tulcea (AFDJ, cu prognoza INHGA). Navrom Delta nu anunța atunci curse anulate. Pentru o plimbare pe canalele mici, întreabă înainte la centrul de informare ARBDD sau la barcagiu dacă traseul se mai poate face.

Mila 23: satul de pescari de pe Dunărea Veche

Mila 23 e un sat de pescari lipoveni pe malul Dunării Vechi, vechiul cot al fluviului care se desprinde din brațul Sulina, la circa 53 km de Tulcea pe apă. Ține de comuna Crișan și nu are niciun drum. Numele vine de la măsurătoarea în mile a brațului Sulina.

Satul se vede cel mai bine din barcă: case cu acoperiș de stuf, pontoane și bărci legate sub sălcii, iar pe ulițe case văruite cu ancadramente albastre și biserica de rit vechi. Din Mila 23 a plecat Ivan Patzaichin, de patru ori campion olimpic la canoe; pe locul casei lui părintești s-a deschis în 2024 un muzeu-turn de lemn și stuf, înalt de 18 m, cu terasă panoramică. Salupa Navrom de la Crișan ajunge seara și pleacă dimineața, așa că fără barcă proprie vizita înseamnă o noapte în sat. Programul salupei și variantele de drum sunt în ghidul excursiilor în deltă.

Casă cu acoperiș de stuf între sălcii, cu bărci de pescari legate la malul Dunării Vechi

Mila 23

Mila 23, TLDeschis5 lei/zi
Sate și tradiții

Pădurea Letea: stejari cu liane, dune și cai sălbăticiți

Pădurea Letea crește pe grindul Letea, un banc de nisip lung de circa 14 km între brațele Chilia și Sulina, la nord de satul Letea. E rezervație naturală din 1938 și azi zonă strict protejată, cu circa 5.250 ha, dintre care 2.825 ha strict protejate.

Nu e un codru compact, ci pâlcuri de stejari, frasini și plopi, numite hasmacuri, crescute între dune de nisip de până la 12 m. Pe trunchiuri se cațără liane, mai ales Periploca graeca, o plantă mediteraneană aflată aici la limita nordică. Pe pajiștile de la margine pasc herghelii de cai sălbăticiți, urmași ai cailor lăsați liberi de localnici.

Se vizitează doar pe trei trasee aprobate, numai cu un ghid atestat, cu plecare din satul Letea, unde se ajunge pe apă. Despre cai și păsările pădurii e mai mult în ghidul păsărilor și animalelor din deltă.

Pădurea Caraorman: Stejarul îngenuncheat și cele mai înalte dune

Pădurea Caraorman, „pădurea întunecată” în turcă, e pe grindul Caraorman, în centrul deltei, între brațele Sulina și Sfântu Gheorghe. Rezervația are 2.250 ha și e zonă strict protejată. În capătul sudic stau stejari de peste 400 de ani, între ei Stejarul îngenuncheat, cu crengile coborâte până la pământ, iar lângă sat sunt cele mai dezvoltate dune de nisip din deltă, de până la 9 m. La marginea satului se văd blocurile goale ale unei fabrici de nisip cuarțos abandonate în anii '90.

Satul Caraorman e legat de Crișan printr-un canal, pe care merge salupa Navrom; de la debarcader până la stejari sunt circa 10 km de nisip moale, iar din mai 2026 ARBDD interzice orice vehicul, indiferent de motorizare, în perimetrul strict protejat al pădurii (Decizia 139/2026). Pe pădure se merge doar pe traseul turistic; întreabă la centrul ARBDD din Crișan dacă e deschis.

Gura Portiței: fâșia de nisip dintre mare și lacul Golovița

Gura Portiței e o fâșie de nisip lată de câteva zeci de metri între Marea Neagră și lacul Golovița, în sudul rezervației, la care nu duce niciun drum: mașina rămâne la Jurilovca, iar traversarea lacului cu barca durează circa 20 de minute. Numele vine de la „portița” prin care Golovița comunica cu marea până la lucrările din anii '70.

Pe fâșie sunt un singur resort și plaja din jurul lui; dincolo de digul de tetrapozi țărmul rămâne sălbatic. De pe aceeași fâșie vezi răsăritul peste mare și apusul peste stufărișurile lacului, iar de aici pleacă plimbări cu barca pe Sinoe. Focul deschis e interzis pe toată fâșia. Plaja e comparată cu Sulina și Sfântu Gheorghe în ghidul plajelor din deltă.

Lacul Razim: cel mai mare lac din România, la marginea deltei

Lacul Razim, numit și Razelm, e cel mai mare lac din România: circa 415 km², în centrul complexului lagunar Razim–Sinoie, care se întinde pe peste 1.000 km² între deltă și mare. E puțin adânc, cel mult 2,8 m. În Antichitate era un golf al Mării Negre; lucrările din anii '70–'80 au închis gurile spre mare, iar azi e un lac de apă dulce, hrănit de brațul Sfântu Gheorghe prin canalele Dranov și Dunavăț.

În nord e insula Popina, zonă strict protejată, care se vede doar de pe apă; lângă Jurilovca se ridică din lac insulița Bisericuța. Pe malul de vest, satul lipovenesc Sarichioi are un port vechi de pescari, iar mai la sud stau deasupra apei Cetatea Enisala și Cetatea Argamum. Pentru apă, caiac sau pescuit îți trebuie permisul ARBDD; regulile pescuitului pe Razim sunt în ghidul pescuitului în deltă.

Sulina: plaja de la capătul brațului și Farul Vechi

Sulina e singurul oraș din deltă, un port fără drum spre restul țării, la capătul brațului cu același nume. În a doua jumătate a secolului al XIX-lea aici a stat Comisia Europeană a Dunării, care a făcut din satul de pescari un port internațional. Din acea vreme au rămas Farul Vechi din Sulina, un turn alb datat 1870, azi muzeu al Institutului de Cercetări Eco-Muzeale din Tulcea, palatul comisiei și cimitirul maritim.

Plaja Sulina e la 2–3 km est de oraș: nisip aluvionar foarte fin, o fâșie lată, apă mică zeci de metri de la mal și digul lung cu farul alb în nord. Nu are salvamar, fiindcă ARBDD o încadrează drept plajă sălbatică. Ce mai vezi în Sulina și cum se compară plaja cu Sfântu Gheorghe sunt în ghidul plajelor din deltă.

Sfântu Gheorghe (Delta Dunării): plaja sălbatică de 30 km

Sfântu Gheorghe e satul de pescari de la vărsarea brațului sudic, atestat din secolul al XIV-lea, la care se ajunge tot doar pe apă. Plaja Sfântu Gheorghe e, după primăria comunei, lungă de 30 km și lată de 1–2 km, la circa 2 km de sat, fără nimic construit în afară de câteva terase vara. La gura brațului apa dulce se amestecă vizibil cu marea, iar în larg se văd insulele Sacalin, închise accesului. Reperul satului e farul de 57 m din 1967. În august, satul găzduiește festivalul de film Anonimul, ținut aici din 2004.

Alegerea între Sulina și Sfântu Gheorghe e făcută pe larg în ghidul plajelor din deltă.

Cetăți lângă Delta Dunării: Enisala, Argamum, Halmyris și Histria

În jurul lacurilor din sud și pe brațul Sfântu Gheorghe sunt patru cetăți cu pagină pe site, toate legate de vremea în care Razimul era un golf al mării.

  • Cetatea Enisala, ridicată probabil de genovezi în secolul al XIV-lea pe un deal de calcar deasupra lacurilor Razim și Babadag, la ~40 km de Tulcea; de pe ziduri se vede Razimul până la orizont. Bilet de adult 20 lei.
  • Cetatea Argamum, orașul grecesc Orgame din secolul al VII-lea î.Hr., pe Capul Doloșman, la ~7 km de Jurilovca, cu patru bazilici paleocreștine dezgropate. Situl e în aer liber.
  • Cetatea Halmyris, castrul roman de la ~2,5 km est de Murighiol, lângă brațul Sfântu Gheorghe, unde s-a găsit în 2001 cripta martirilor Epictet și Astion. Bilet de adult 12 lei.
  • Cetatea Histria, colonia întemeiată de Milet în secolul al VII-lea î.Hr. pe malul lacului Sinoe, în județul Constanța, cu muzeul sitului; e în Rezervația Biosferei Delta Dunării. Cetatea și muzeul costă câte 16 lei.

Prețurile sunt de pe paginile obiectivelor, octombrie 2026. Programul de iarnă și traseul de la Tulcea până la ele sunt în ghidul obiectivelor turistice din Tulcea.

Acvariul Tulcea: Centrul Muzeal Ecoturistic „Delta Dunării”

Înainte sau după barcă, delta se vede și pe uscat, la Acvariul Tulcea, numele de zi cu zi al Centrului Muzeal Ecoturistic „Delta Dunării”, deschis în 2009 lângă faleza din Tulcea. Acvariul are 24 de specii de pești din deltă și din Marea Neagră, bazine de recif și un tunel prin care treci printre sturioni, iar expoziția reface în diorame habitatele deltei, ale lacurilor Razim–Sinoie și ale Munților Măcinului. E deschis marți–duminică, 9:00–18:00, iar biletul de adult e 30 lei (pagina obiectivului, octombrie 2026). Restul orașului e în ghidul obiectivelor turistice din Tulcea.

Ce să faci în Delta Dunării: obiective turistice și activități

Lista locurilor de vizitat de mai sus se traduce în câteva feluri de a petrece timpul în deltă:

  • Plimbare cu barca pe canale și lacuri. Rezervația are 15 trasee pe apă și 9 trasee terestre aprobate, care pornesc din Tulcea, Murighiol, Jurilovca și din satele deltei. Pe traseele clasice, Tulcea – canalul Mila 35 – lacul Furtuna – Mila 23 sau Crișan – canalul Caraorman – lacurile Puiu și Roșu, treci printre stuf, nuferi și sălcii. Durata, plecările și prețurile sunt în ghidul excursiilor în deltă.
  • Păsări. Mai–iunie, cu păsările la cuib, e perioada cea mai bună; speciile, pelicanii și zonele închise sunt în ghidul păsărilor din deltă.
  • Plajă la capătul brațelor, la Sulina, Sfântu Gheorghe și Gura Portiței.
  • Pădurile de pe grinduri, Letea și Caraorman, pe traseele aprobate.
  • Sate de pescari, ca Mila 23, și o masă cu pește în sat.
  • Cetăți și muzee pe malul Razimului și în Tulcea.
  • Pescuit, cu permis separat, gratuit, de la ARBDD; regulile sunt în ghidul pescuitului.

Delta Dunării, rezervație a biosferei și sit UNESCO

Delta și unitățile din jur au fost declarate rezervație a biosferei în 1990, în programul UNESCO „Omul și Biosfera”; în septembrie 1991 rezervația a fost recunoscută zonă umedă de importanță internațională (Ramsar), iar în decembrie 1991 a intrat în Lista Patrimoniului Mondial, cu 340.000 ha. Din 1999 formează, împreună cu Rezervația Biosferei Dunărea din Ucraina, o rezervație a biosferei transfrontalieră, iar din 2000 are Diploma Europeană pentru arii protejate.

Rezervația e împărțită în trei feluri de zone: 20 de zone strict protejate, pe 50.904 ha, închise turiștilor; zone tampon, pe 222.996 ha; și zone de dezvoltare durabilă, pe 306.100 ha, unde sunt satele, pescuitul și turismul. Pentru orice vizită îți trebuie permisul de acces ARBDD, 5 lei pe zi, 15 lei pe 7 zile sau 30 lei până la sfârșitul anului; cum îl iei și cine nu plătește sunt în ghidul primei vizite în Delta Dunării.

Este Delta Dunării cea mai mare deltă din Europa?

În descrierea de pe lista Patrimoniului Mondial, preluată de Institutul Național al Patrimoniului, delta pe care o formează Dunărea la vărsarea în Marea Neagră e numită cea mai mare și cea mai bine păstrată dintre deltele Europei. Pentru „cea mai mare deltă din lume” nu există o sursă oficială care s-o pună pe primul loc, așa că superlativul care se poate susține e cel european.

Alte cifre care se caută ca superlative: rezervația are circa 580.000 ha, 365 de specii de păsări înregistrate și circa 70 % din vegetație dominată de stuf (ARBDD). Lacul Razim, la marginea deltei, e cel mai mare lac din România, cu circa 415 km².

Delte din România: câte sunt și care se pot vizita

Delta Dunării e delta de la vărsarea fluviului în mare. Pe lângă ea, „delte” se numesc în România trei zone umede din interior, toate cu pagină pe site și în categoria Delte:

  • Parcul Natural Văcărești (Delta Văcărești), în sudul Bucureștiului: 183 ha de bălți și stuf într-un fost lac de acumulare, cu peste 180 de specii de păsări. Cine caută „delta București” caută acest parc.
  • Delta Neajlovului, în Parcul Natural Comana din județul Giurgiu, la mai puțin de o oră de București: mlaștina Neajlovului, cu canale și stufăriș, văzută cu vaporașul, barca sau caiacul.
  • Balta Mică a Brăilei, ultima luncă inundabilă liberă a Dunării dintre Giurgeni și Brăila, cu ostroave și lacuri, vizitabilă doar cu barca.

Niciuna nu e o deltă la mare și niciuna nu se compară ca întindere cu Delta Dunării. Cum se vizitează fiecare e în ghidul deltelor de lângă București.

Ce nu e Delta Dunării: Cazanele, faleza din Galați, Lacu Sărat, Comana

Câteva locuri apar în căutări lângă „Delta Dunării” fără să fie în deltă:

  • Cazanele Dunării sunt cel mai îngust sector al Defileului Dunării, între Dubova și Ogradena, în județul Mehedinți, în sud-vestul țării, cu Serbia pe malul opus, nu la vărsarea fluviului.
  • Faleza Dunării din Galați e promenada orașului pe Dunăre, în afara deltei.
  • Stațiunea Lacu Sărat, la 5 km de Brăila, e o stațiune balneară pe malul unui lac sărat, nu o parte a deltei.
  • Mănăstirea Comana, ctitorită de Vlad Țepeș, e lângă balta din Parcul Natural Comana; „delta” de acolo e Delta Neajlovului.
  • „Delta București” e Parcul Natural Văcărești, nu Delta Dunării.

Înainte să mergi în Delta Dunării

  • Permisul de acces ARBDD e obligatoriu pentru oricine intră în rezervație, inclusiv pentru cei care nu plătesc: 5 lei pe zi, 15 lei pe 7 zile, 30 lei până la sfârșitul anului (permise.ddbra.ro, octombrie 2026). Detaliile sunt în ghidul primei vizite.
  • Drum: mașina rămâne în Tulcea sau într-un sat de pe mal; Sulina, Sfântu Gheorghe, Mila 23, Crișan și Caraorman nu au drum. Chilia Veche e singurul sat din deltă cu drum. Plecările și navele sunt în ghidul excursiilor.
  • Sezon: mai–iunie, cu apă mare și păsări la cuib, înaintea căldurii și a țânțarilor din iulie–august; toamna e liniștită. În 2026 vezi întâi starea apei, din secțiunea de mai sus.
  • Zone închise: cele 20 de zone strict protejate, între ele Roșca–Buhaiova și Sacalin–Zătoane, nu se vizitează.
  • În sat: semnalul mobil e slab pe canale, bancomatele lipsesc în majoritatea satelor, iar farmacie și spital sunt doar în Tulcea și Sulina; ia numerar.

Întrebări frecvente

Ce este Delta Dunării?
Delta Dunării e locul în care Dunărea se desface în trei brațe, Chilia, Sulina și Sfântu Gheorghe, și se varsă în Marea Neagră. E cea mai tânără regiune a României și rezervație a biosferei de circa 580.000 ha, în Patrimoniul Mondial UNESCO din 1991.
Unde se află Delta Dunării pe harta României?
În estul României, în nordul Dobrogei, între orașul Tulcea și Marea Neagră, lângă Ucraina. Plaja de la Sulina e cel mai estic loc locuit din țară.
În ce județ este Delta Dunării?
În principal în județul Tulcea: 87,73 % din rezervație e în Tulcea, 12,23 % în Constanța și 0,14 % în Galați, după ARBDD.
Care este suprafața Deltei Dunării?
Rezervația Biosferei Delta Dunării are circa 580.000 ha, aproximativ 5.800 km². Din ele, 340.000 ha sunt în Patrimoniul Mondial UNESCO, iar 50.904 ha sunt zone strict protejate.
De când este Delta Dunării în patrimoniul UNESCO?
Din decembrie 1991. Tot în 1991, în septembrie, a fost recunoscută zonă umedă de importanță internațională (Ramsar), iar din 1990 e rezervație a biosferei.
Este Delta Dunării cea mai mare deltă din Europa?
Descrierea ei de pe lista Patrimoniului Mondial o numește cea mai mare și cea mai bine păstrată dintre deltele Europei. Nicio sursă oficială n-o pune pe primul loc în lume.
Ce să vizitezi în Delta Dunării?
Satul Mila 23, pădurile Letea și Caraorman, plajele de la Sulina, Sfântu Gheorghe și Gura Portiței, Farul Vechi din Sulina, Lacul Razim cu cetățile Enisala și Argamum, Cetatea Halmyris și, în Tulcea, Centrul Muzeal Ecoturistic „Delta Dunării”.
A secat Delta Dunării în 2026?
Nu a secat, dar apa a scăzut mult în vara lui 2026 și unele canale au devenit impracticabile pentru bărci. Pe 30 octombrie 2026 cota Dunării la Tulcea era de 13 cm (AFDJ).
Câte delte sunt în România?
Delta de la vărsarea unui fluviu în mare e Delta Dunării. „Delte” se mai numesc trei zone umede din interior: Delta Văcărești din București, Delta Neajlovului de la Comana și Balta Mică a Brăilei.
Cazanele Dunării sunt în Delta Dunării?
Nu. Cazanele Dunării sunt în Defileul Dunării, între Dubova și Ogradena, în județul Mehedinți, în sud-vestul țării, cu Serbia pe malul opus.

Surse

Toate ghidurile