
Biserica Domnească „Sfântul Nicolae”
Ctitoria lui Basarab I din Curtea de Argeș, cu fresce din secolul al XIV-lea, înconjurată de ruinele curții domnești a Țării Românești.
275 de rezultate

Ctitoria lui Basarab I din Curtea de Argeș, cu fresce din secolul al XIV-lea, înconjurată de ruinele curții domnești a Țării Românești.

Biserică brâncovenească din cărămidă aparentă, ridicată în 1720–1722 pe Calea Victoriei, lângă Piața Revoluției, cu pridvor deschis pe coloane de piatră, două turle și pictura originală din pridvor.

Biserică ortodoxă din sectorul 2, ridicată în 1910–1918 după planurile lui Cristofi Cerchez, cu pridvor pe opt coloane, două turle și pictură interioară refăcută după cutremurul din 1977.

Biserica ridicată în 1489–1491 de Alexandru, fiul lui Ștefan cel Mare, pe strada 9 Mai din Bacău: plan treflat, turlă octogonală și rânduri de ocnițe din cărămidă, lângă ruinele curții domnești.

Biserica barocă a iezuiților din Piața Mare, ridicată în 1726–1733, cu fresca de la altarul principal, orga din 1860 și monumentul funerar al mareșalului Traun.

Biserica gotică de tip hală din Piața Unirii, ridicată în secolele XIV–XV, cu turn neogotic de 76 m, amvon baroc și frescele din capela Schleunig.

Biserică din piatră ridicată în 1636 de Matei Basarab, ascunsă între blocurile de lângă Bulevardul Națiunile Unite, cu pridvor pe coloane, două turle și pisanie din 1715 a lui Ștefan Cantacuzino.

Biserica ortodoxă cu două turle din Piața Victoriei, ridicată în 1748–1764 de negustori, cu fresce exterioare cu filozofi antici și un trecut de muzeu în anii comunismului.

Cea mai veche construcție civilă din Craiova, refăcută de Constantin Brâncoveanu în 1699, găzduiește Secția de Etnografie a Muzeului Olteniei.

Casă gotică din secolul al XV-lea, în care s-a născut în 1443 regele Matia Corvin; azi aparține Universității de Artă și Design și se vede în primul rând din stradă, cu portalul ogival și plăcile comemorative.

Gospodăria de lemn din satul unde s-a născut Brâncuși în 1876: casă cu prispă cu stâlpi cioplit în torsadă, poartă sculptată, anexe și mobilier țărănesc, muzeu din 1971.

Casa țărănească din bârne și lut, cu acoperiș de șindrilă, în care a copilărit Ion Creangă, eroul din „Amintiri din copilărie”. Muzeu din 1951, restaurat și redeschis în 2024.

Fosta Casa Scânteii, clădirea realist-socialistă din nordul Bucureștiului, cu turn central și antenă, înaltă de 104 m: între 1956 și 2007 a fost cea mai înaltă din oraș. Se vede din exterior, din Piața Presei Libere.

Reședința contelui Pál Bethlen, refăcută în jurul anului 1900 pe locul vechii cetăți a familiei, cu două turnuri hexagonale; fost sediu al primăriei, azi neutilizat și neamenajat pentru vizitare.

Reședință renascentistă a familiilor Keresztúri și Kornis, azi ruină lângă Dej: turnul-poartă din 1720, aripa neoclasică cu portic și soclurile celor doi inorogi.














