275 de rezultate
Ruina unei reședințe renascentiste din Vințu de Jos, ridicată de cardinalul Martinuzzi pe locul unei mănăstiri dominicane și refăcută ca fortăreață de Gabriel Bethlen; azi e împrejmuită și așteaptă restaurarea.
Castru roman din Valea Teleajenului, ridicat în timpul războaielor dacice, cu ziduri de piatră și o clădire cu încălzire prin hipocaust; în prezent în curs de amenajare ca parc arheologic.
Fortificație romană târzie pe prima terasă a Dunării, la nord de satul Hinova, cu ziduri joase de piatră și șapte turnuri; sub ea a fost găsit cel mai mare tezaur preistoric de aur din România.
Castru roman târziu, ridicat în secolul al IV-lea la nord de Dunăre, și termele lui cu hipocaust, ale căror ziduri se văd în centrul comunei Pietroasele, la câțiva pași de locul tezaurului „Cloșca cu puii de aur”.
Cel mai important castru roman de pe valea Jiului, lângă gara Răcari din comuna Brădești, unde a stat un detașament de călăreți mauri; săpăturile continuă și azi, iar în 2025 a apărut fundația hambarului.
Castrul Jidova (Jidava), la intrarea în Câmpulung, singurul castru de piatră de pe Limes Transalutanus, cu ziduri, turnuri refăcute, hipocaust și muzeu de sit; parte din situl UNESCO al frontierei romane din Dacia.
Castru și așezare romană de pe malul Mureșului, lângă Deva, cu amfiteatrul și băile romane păstrate în câmp, la poalele turnurilor termocentralei Mintia.
Biserica barocă „Sfânta Treime”, ridicată de armenii din Armenopolis între 1748 și 1804, domină centrul orașului Gherla și păstrează o „Coborâre de pe cruce” atribuită lui Rubens sau școlii sale.
Biserica ridicată în 1654–1658 pe Dealul Mitropoliei, catedrală patriarhală din 1925, cu moaștele Sfântului Dimitrie cel Nou și o clopotniță brâncovenească din 1698.
Ruinele orașului grecesc Orgame și ale cetății romane târzii Argamum, pe Capul Doloșman, deasupra lacului Razim: ziduri, poartă și patru bazilici paleocreștine, într-un peisaj sălbatic.
Ruinele unei cetăți romano-bizantine de lângă Garvăn, pe o popină din lunca Dunării, cu zidul de incintă și turnurile încă în picioare, față în față cu Galațiul.
Cetate țărănească în ruină, cu zid de incintă și turnuri de piatră, pe un deal de la marginea satului Jimbor, pe drumul de la Rupea spre Secuime; are o inscripție de restaurare din 1692.
Din fortificația săsească a Bistriței a rămas Turnul Dogarilor, de 25 m, și porțiuni de zid de piatră din secolele XV–XVI, restaurate prin PNRR și redeschise în 2026.
Cetate țărănească săsească din cărămidă, pe dealul Burgbasch, deasupra satului: un turn-clopotniță cu capelă gotică și ruina impunătoare a unei biserici-hală rămase neterminate.
Cetatea daco-romană și romano-bizantină din Corabia, cu zidurile și turnurile dezvelite, bazilica din secolul al VI-lea, „fântâna secretă” și piciorul nordic al Podului lui Constantin cel Mare peste Dunăre.
