
Mănăstirea Voroneț
Biserica ctitorită de Ștefan cel Mare în 1488, pictată pe dinafară cu Judecata de Apoi pe fond de „albastru de Voroneț”; monument UNESCO, lângă Gura Humorului.
Județul Suceava e cel mai întins din Moldova și acoperă aproape toată Bucovina de sud: Rarăul și Giumalăul, Obcinele împădurite, bazinul Dornelor și, spre est, dealurile și câmpiile dintre Siret și Suceava. Reședința, Suceava, are cetatea, mănăstirea „Sfântul Ioan cel Nou” și un muzeu al satului bucovinean; Rădăuți și Gura Humorului sunt porțile mănăstirilor, Câmpulung Moldovenesc și Vatra Dornei ale muntelui, iar Fălticeni, în sud, are muzeul sculptorului Ion Irimescu. Lista de obiective turistice din județul Suceava e lungă, cu mănăstiri, pasuri și locuri de munte.
Cele opt biserici pictate înscrise de UNESCO sunt toate aici, de la Voroneț, cu faimosul albastru, la Sucevița, cu zidurile ei de cetate, și la Arbore, Pătrăuți și Probota, mai puțin aglomerate. La Suceava, Cetatea de Scaun domină orașul de pe platoul ei. Spre munte, Salina Cacica se vizitează în drum de la Gura Humorului spre Rădăuți, iar Transrarăul urcă peste masivul Rarău, de la Pojorâta la valea Bistriței.
32 de rezultate

Biserica ctitorită de Ștefan cel Mare în 1488, pictată pe dinafară cu Judecata de Apoi pe fond de „albastru de Voroneț”; monument UNESCO, lângă Gura Humorului.

Stațiune balneoclimaterică veche de peste două secole în Depresiunea Dornelor: izvoare carbogazoase, nămol de turbă, un parc cu veverițe și Cazinoul Băilor, restaurat și redeschis ca muzeu.

Mănăstire-cetate a Movileștilor, ridicată în anii 1580 între dealurile Bucovinei, cu biserica pictată aproape în întregime și celebra „Scară a virtuților”; monument UNESCO.

Biserica ridicată în 1530 de logofătul Toader Bubuiog, sub Petru Rareș, pictată pe dinafară în tonuri de roșu, cu pridvor deschis și turnul lui Vasile Lupu; monument UNESCO.

Ctitoria lui Ștefan cel Mare din 1466–1469, locul mormântului său, cu Turnul tezaur din 1481 și un muzeu cu una dintre cele mai bogate colecții de broderii medievale.

Cetatea de piatră a domnilor Moldovei de la Suceava, ridicată de Petru Mușat și întărită de Ștefan cel Mare, cu pod peste șanț, ziduri de peste 10 m și o expoziție de arme și tezaure medievale.

Ctitoria lui Petru Rareș din 1532, cu biserica pictată în exterior în tonuri de galben și albastru și celebra frescă a Asediului Constantinopolului; monument UNESCO din Bucovina.

Drumul asfaltat care trece Masivul Rarău între Pojorâta și Chiril, pe 28 km de serpentine, pe sub Pietrele Doamnei, cu vederi peste munții Bucovinei.

Mică biserică de lemn din secolul al XVIII-lea, în cimitirul unui sat izolat de pe deal, legată de tradiția că Ștefan cel Mare ar fi ridicat-o din stejarul care l-a ascuns.

Fosta catedrală mitropolitană a Moldovei, ridicată în 1514–1522 în centrul Sucevei, cu moaștele Sfântului Ioan cel Nou; biserica „Sf. Gheorghe” e monument UNESCO.

Biserica ridicată în 1502 de hatmanul Luca Arbore, fără turlă, cu fresce exterioare din 1541 în care domină verdele; monument UNESCO, azi biserica Mănăstirii Arbore.

Muzeu etnografic în aer liber, pe platoul de lângă Cetatea de Scaun a Sucevei: gospodării, ateliere și instalații din satele Bucovinei, o biserică de lemn din 1783, o crâșmă și o școală, într-un sat adunat laolaltă.

Mină de sare deschisă în 1791 de austrieci, cu mineri aduși din Galiția: cobori pe 192 de trepte de brad până la o capelă săpată în sare, un lac sărat și o sală de bal la 42 m adâncime.

Biserica Sfinților Apostoli Petru și Pavel, ctitorie a lui Ștefan Tomșa al II-lea din 1612–1622, una dintre cele mai înalte din nordul Moldovei, înconjurată de ziduri de incintă cu turnuri.

Biserică de lemn din jurul anului 1800, nevopsită, cu trei turnulețe, pe malul Moldovei, alături de clopotniță și de mormântul primarului Traian Popovici.














