
Cimitirul Vesel
Cimitirul din Săpânța cu peste 800 de cruci de stejar pictate în albastru, cu scene naive din viața celor îngropați și epitafuri în versuri, hazlii; început în 1935 de meșterul Stan Ioan Pătraș.
Județul Maramureș cuprinde Țara Maramureșului, cu văile Izei, Marei și Vișeului, și, dincolo de Gutâi, Țara Chioarului și Țara Lăpușului, spre Baia Mare. Munții Rodnei, cu Pietrosul, ating cea mai mare înălțime din Carpații Orientali, iar Munții Maramureșului, la graniță, rămân puțin umblați. Baia Mare, reședința, e un vechi oraș minier cu un centru istoric refăcut; Sighetu Marmației, Borșa, Vișeu de Sus și Târgu Lăpuș sunt celelalte orașe. Cine caută obiective turistice în județul Maramureș vine pentru biserici de lemn, sate și munte.
Bisericile de lemn înscrise de UNESCO, de la Bârsana, Desești și Budești până la Rogoz, în Lăpuș, se pot vedea într-un circuit de două zile. Cimitirul Vesel din Săpânța și Memorialul de la Sighet sunt la o oră de mers spre nord. Spre Borșa, la Cascada Cailor se ajunge cu telescaunul și apoi pe jos, iar pe drumul dinspre Baia Mare, Pasul Gutâi și Lacul Mogoșa sunt popasuri potrivite. La Ocna Șugatag, lacurile sărate adună localnicii vara.
30 de rezultate

Cimitirul din Săpânța cu peste 800 de cruci de stejar pictate în albastru, cu scene naive din viața celor îngropați și epitafuri în versuri, hazlii; început în 1935 de meșterul Stan Ioan Pătraș.

Ultima cale ferată forestieră activă din Carpați: trenul cu locomotivă cu abur urcă 21,6 km pe valea râului Vaser, prin Parcul Natural Munții Maramureșului, până la stația Paltin.

Cea mai înaltă trecătoare din Carpații Orientali: DN18 urcă din Borșa la 1.416 m, între Munții Rodnei și Munții Maramureșului, și coboară pe valea Bistriței Aurii spre Cârlibaba, din Maramureș în Bucovina.

Fosta închisoare din Sighet, unde a murit elita politică a României interbelice, transformată de Ana Blandiana și Romulus Rusan în primul muzeu al comunismului din Europa de Est; peste 50 de celule-săli.

Cădere de apă de circa 90 m, în mai multe trepte, pe un perete de calcar din Munții Rodnei, deasupra stațiunii Borșa; se ajunge cu telescaunul și o plimbare scurtă prin pădure.

Biserica „Sfinții Arhangheli” din Rogoz, ridicată în 1663 și inclusă în situl UNESCO din Maramureș, are acoperiș asimetric peste „masa moșilor”, console cu capete de cai și pictură din 1785.

Pădure virgină de fag și fag cu brad din comuna Băiuț, în Maramureș, înscrisă din 2017 în situl UNESCO al pădurilor de fag seculare și virgine din Europa.

Lac de acumulare de 4 ha, la 731 m în pădurile Munților Gutâi, deasupra orașului Baia Sprie, cu alee pe mal, terasă, plajă și caiace de închiriat vara, la 18 km de Baia Mare.

Trecătoarea prin care DN18 urcă în serpentine din Baia Sprie la 987 m, între Munții Igniș și Munții Gutâi, și coboară spre Mara și Țara Maramureșului, la o oră de Baia Mare.

Cel mai înalt masiv din Carpații Orientali, cu Vârful Pietrosul Rodnei (2.303 m), circuri glaciare și Lacul Iezer; parc național și rezervație a biosferei, urcat cel mai des din Borșa.

Sat maramureșean din lemn pe Dealul Dobăieș: peste 30 de gospodării din tot Maramureșul istoric, biserica de lemn din Oncești și case ucraineană, maghiară și evreiești.

Cel mai înalt vârf din Carpații Orientali (2.303 m), deasupra Borșei, în Munții Rodnei. Se urcă în 4–4,5 ore pe banda albastră, pe lângă stația meteo și Lacul Iezer, cu forma hărții României.

Biserică de lemn din 1770, cu hramul Sfânta Paraschiva, pictată în 1780 de Radu Munteanu, cu o Judecată de Apoi plină de personaje; una dintre cele opt biserici maramureșene din patrimoniul UNESCO.

Biserica „Nașterea Maicii Domnului” de pe dealul pietros al Ieudului, ridicată în anii 1611–1621, pictată pe dinăuntru de Alexandru Ponehalschi și locul unde a fost găsit Codicele de la Ieud. Monument UNESCO.

Biserică de stejar ridicată de cele 49 de familii ale satului la sfârșitul secolului al XVIII-lea, cu un turn zvelt de aproape 47 m și o boltă trilobată unică între bisericile de lemn, inclusă în patrimoniul UNESCO.














