101 rezultate
Peșteră de mare adâncime din sudul Munților Rodnei, cu flori de gips, mirabilit, „Bilele de Tăușoare” și oase de urs de cavernă; rezervație închisă turismului obișnuit.
Labirint de galerii de aproape 4 km, săpat în calcarul de sub platoul comunei Limanu, aproape de Mangalia; monument al naturii și adăpost de lilieci, nu o peșteră amenajată pentru turiști.
Peșteră de lângă Mangalia, izolată de suprafață, în care viața se sprijină pe chemosinteză, nu pe lumina soarelui; închisă publicului, intră doar cercetători cu aprobare.
Peșteră amenajată pe Valea Ordâncușii, lângă Gârda de Sus, cu un portal de 22 m înălțime, un pârâu care curge prin ea tot anul și cascade mici de tuf chiar la intrare.
Peșteră de peste 10 km săpată de Olteț în calcarele din Cheile Oltețului, cu 800 m de galerie deschisă vizitării și legende despre Zamolxe, la un kilometru de Mănăstirea Polovragi.
Rezervație speologică din Munții Giurgeului, cu peste 1.000 m de galerii pe patru niveluri, vizitabilă doar cu ghid, pe un traseu cu lanterne, printre stalactite, coloane și cristale de aragonit.
Una dintre cele mai lungi peșteri din România, cu peste 20 km de galerii pe patru niveluri, în Platoul Mehedinți; interiorul e arie protejată, fără circuit turistic, dar portalul Gura Prosacului se vede de pe o potecă.
Turnuri de calcar cu corali și amoniți, înalte de la sub 10 m la peste 70 m, pe versantul nordic al Masivului Rarău. Se ajunge pe un circuit scurt, marcat, de la Hotelul Alpin.
Singurele dune marine păstrate pe litoralul românesc, ocrotite din 1939 în curtea Stațiunii Biologice Marine de la Agigea: plante rare de nisip, țestoase de uscat și un traseu tematic gratuit.
Fostă lagună de 98 de hectare între Saturn și Venus, cu stuf, ochiuri de apă și izvoare sulfuroase, unde se opresc lebede, egrete și piciorongi; se privește de pe drumurile din jur.
Cel mai înalt punct din Munții Bucegi (2.507 m), un platou pietros cu Cabana Omu și o stație meteorologică. Se urcă din Bușteni, din Peștera sau de la Padina, pe trasee marcate de 2–7 ore.
