
Băile Săcelu
Stațiune balneoclimaterică din Subcarpații Gorjului, pe valea Blahniței: patru bazine în aer liber cu apă minerală sulfuroasă, clorurată, bromurată și iodurată și nămol terapeutic.
86 de rezultate

Stațiune balneoclimaterică din Subcarpații Gorjului, pe valea Blahniței: patru bazine în aer liber cu apă minerală sulfuroasă, clorurată, bromurată și iodurată și nămol terapeutic.

Biserică de lemn boierească din 1756, ctitorie a neamului Zătreanu, cu acoperiș larg de șindrilă, pridvor deschis și o tâmplă bogat sculptată și aurită.

Casa familiei din Vădeni, azi cartier al Târgului Jiu, în care s-a născut Ecaterina Teodoroiu, „eroina de la Jiu”. Casă memorială din 1938, cu obiecte personale, documente și fotografii.
Fortificație romană târzie pe prima terasă a Dunării, la nord de satul Hinova, cu ziduri joase de piatră și șapte turnuri; sub ea a fost găsit cel mai mare tezaur preistoric de aur din România.

Două turnuri medievale cu creneluri ies din apele Dunării, lângă Svinița. Sunt ruinele unei fortificații care avea trei turnuri dispuse în triunghi.

Culă oltenească din 1812–1827, cu parter masiv și cerdac decorat, făcută de familia Măldărescu și cumpărată în 1910 de I.G. Duca; azi face parte din Complexul Muzeal Măldărești, lângă Horezu.

Cea mai veche culă din complexul muzeal de la Măldărești, un turn boieresc din secolul XVI completat în secolul XVIII, cu cerdacuri cu arcade și un etaj amenajat ca o curte de boiernaș oltean.

Ctitoria lui Matei Basarab din 1633–1634, pe un pinten de calcar deasupra Mănăstirii Bistrița: o biserică domnească mică, pictată în 1644, în care se află mormântul voievodului.

Munți abrupți de gnais deasupra Defileului Oltului, cu Vârful Cozia la 1.668 m, cabană pe creastă și păduri de fag seculare înscrise în patrimoniul mondial UNESCO.
Peșteră cu concrețiuni de calcit albe și roșiatice deasupra satului Cloșani, laborator subteran al Institutului de Speologie „Emil Racoviță” din 1959; închisă publicului, intrarea doar cu aprobarea institutului.

Peșteră de peste 10 km săpată de Olteț în calcarele din Cheile Oltețului, cu 800 m de galerie deschisă vizitării și legende despre Zamolxe, la un kilometru de Mănăstirea Polovragi.








