Castele și palate

Palat neogotic al boierilor Sturdza, cumpărat în 1862 de Alexandru Ioan Cuza și devenit reședința familiei domnitoare; azi muzeu memorial, cu interioare refăcute după inventarul Elenei Cuza.

Capodoperă a stilului Secession din Transilvania, terminată în 1913, cu fațadă cu mozaic aurit, Sala Oglinzilor cu 12 vitralii, o sală de concerte cu orgă și galeriile de artă ale Muzeului Județean Mureș.

Reședința în care Nicolae și Elena Ceaușescu au locuit din 1965 până în 1989, cu interioarele de lux păstrate aproape neschimbate, piscina cu mozaic și cinematograful privat, vizitabilă doar în tururi cu ghid.

Fosta reședință a regilor României din Piața Revoluției, azi Muzeul Național de Artă al României: Sala Tronului, Scara Voievozilor și cea mai mare colecție de artă românească și europeană din țară.

Cea mai completă reședință renascentistă păstrată în Transilvania, a familiei Bethlen: turn cu reliefuri de ostași, loggia cu arcade și incintă cu bastioane, azi în restaurare.

Castel renascentist cu patru turnuri rotunde, ridicat de familia Bethlen pe o colină de deasupra Târnavei Mici; azi e emblema vinurilor Jidvei și se vizitează cu ghid, din oră în oră.

Conac de vânătoare renascentist al conților Kálnoky, început în 1648, cu bastioane și stucaturi rare, restaurat și deschis în 2017 ca Muzeul Vieții Transilvănene, cu tururi ghidate.

Castel renascentist al familiei Lázár, cu patru bastioane, turn de poartă și ziduri cu creneluri decorative, la poalele pădurii de lângă Gheorgheni; aici și-a petrecut copilăria Gabriel Bethlen.

Cel mai important palat baroc din Transilvania, ridicat între 1774 și 1785 în Piața Unirii din Cluj, cu statui antice pe atic; găzduiește Muzeul de Artă, cu cinci secole de pictură românească și transilvăneană.

Curtea domnească ridicată de Constantin Brâncoveanu în 1698 pentru fiul său cel mare, cu palatul cu loggie, curțile închise de ziduri și grădinile refăcute, la ~50 km de București.