
Muzeul de Artă Brașov
Muzeul din clădirea neobarocă din 1902 de pe Bulevardul Eroilor expune în Galeria de Artă Românească peste 100 de lucrări, de la portretele patricienilor brașoveni la avangardă.
71 de rezultate

Muzeul din clădirea neobarocă din 1902 de pe Bulevardul Eroilor expune în Galeria de Artă Românească peste 100 de lucrări, de la portretele patricienilor brașoveni la avangardă.

Țesutul, costumul popular și interiorul țărănesc din sud-estul Transilvaniei, într-o expoziție permanentă cu unelte, textile și costume din Țara Bârsei, Rupea, Țara Oltului și zona Bran.

Parcul Central al Brașovului, la ~600 m de Piața Sfatului: alei între arbori, gard viu tuns, o fântână arteziană din jurul anului 1900 și un loc de joacă refăcut în 2025. În ghiduri apare și ca Parcul Rudolf.

Chei seci de calcar din Parcul Național Piatra Craiului, cu pereți verticali și straturi de calcar jurasic, străbătute pe jos de un drum forestier ușor, potrivit și pentru copii.

Biserica ortodoxă ascunsă în curtea unei clădiri din Piața Sfatului, ridicată în 1895–1899 în stil neobizantin, cu iconostas sculptat și aurit și pictură interioară din 1937.

O biserică evanghelică din secolul al XIX-lea cu orgă din 1813, închisă într-o incintă ovală din secolul al XV-lea, pe un deal chiar în mijlocul unui sat săsesc liniștit, la câțiva kilometri de DN13.

Cetate săsească din Țara Bârsei, la marginea Brașovului: o biserică neoclasică din 1794, un zid interior păstrat întreg, cu cinci turnuri, și o capelă medievală cu fresce din jurul anului 1400.

Palat baroc târziu ridicat de banul Grigore Brâncoveanu în jurul anului 1800, pe locul vechii reședințe a lui Constantin Brâncoveanu; azi închis, se vede din exterior, în satul Sâmbăta de Sus.

Cetate țărănească în ruină, cu zid de incintă și turnuri de piatră, pe un deal de la marginea satului Jimbor, pe drumul de la Rupea spre Secuime; are o inscripție de restaurare din 1692.

Casă-muzeu din Piața Sfatului, dedicată familiei Mureșianu, care a condus „Gazeta Transilvaniei”: arhivă de peste 25.000 de documente, mobilier, pictură și mărturii despre istoria imnului „Deșteaptă-te, române!”.
Peșteră naturală de 162 m în satul Peștera din comuna Moieciu, monument al naturii cu colonii de lilieci și urme de locuire din paleolitic, la câteva minute de mers pe jos din sat.

Peșteră sălbatică de circa 390 m în calcarele Postăvarului, la câțiva kilometri de Râșnov, decorată cu concrețiuni și vizitată doar cu un ghid sau speolog, cu echipament de explorare.

Clădirea vechii școli din curtea Bisericii Sf. Nicolae din Șcheii Brașovului, azi muzeu: sala de clasă cu bănci de lemn, replica tiparniței lui Coresi și cărți românești vechi de cinci secole.

Turn masiv, eliptic, din secolul al XV-lea, în colțul de nord-est al cetății Brașovului, la poalele Tâmpei. Interiorul e închis până la restaurarea cu fonduri europene, dar zidul se vede de pe promenadă.

Biserică evanghelică săsească din Țara Bârsei, ridicată în 1804–1806 pe locul unei bazilici romanice, cu turn-clopotniță din vechea fortificație, altar cu pictură de Carl Dörschlag și orgă din 1816.













