Vila Secession a industriașului Imre Darvas, proiectată de frații Vágó în 1909–1912, găzduiește azi primul muzeu Art Nouveau din România, cu interioare de epocă și o grădină.
Casa din satul Liveni, refăcută pe temeliile celei în care s-a născut George Enescu în 1881, găzduiește o expoziție despre copilăria compozitorului: pianina, scoarțe, fotografii și partituri din tinerețe.
Conac de vânătoare renascentist al conților Kálnoky, început în 1648, cu bastioane și stucaturi rare, restaurat și deschis în 2017 ca Muzeul Vieții Transilvănene, cu tururi ghidate.
Mausoleul eroilor din Primul Război Mondial, ridicat între 1923 și 1938 pe câmpul bătăliei din 1917, cu 5.073 de oșteni în cripte și un muzeu al luptelor.
Mănăstire de maici din Olt, în satul de unde se trag Matei Basarab și Constantin Brâncoveanu: zid de apărare și clopotniță din 1634–1640, biserică mare brâncovenească din 1699 și un muzeu cu lapidariu.
Cea mai mare ctitorie a lui Constantin Brâncoveanu, cunoscută oficial ca Mănăstirea Hurezi: ansamblul-model al stilului brâncovenesc, ridicat în 1690–1693 și monument UNESCO din 1993.
Casa familiei Eminovici din Ipotești, refăcută pe temeliile celei din copilăria lui Mihai Eminescu, cu biserica de lemn a familiei, mormintele părinților și o casă țărănească cu colecție etnografică.
Muzeul Asociației Memorialul Revoluției, într-o fostă clădire militară din Timișoara: haine și drapele ale zilelor din decembrie 1989, o capelă a eroilor-martiri și singura porțiune din Zidul Berlinului din România.
Muzeul județean al Vasluiului, într-un palat neoclasic fost prefectură: arheologie, istorie, artă, personalități bârlădene, plus observator astronomic și planetariu.
Muzeul din Palatul Jean Mihail, ridicat în 1898–1907 după planurile lui Paul Gottereau, păstrează șase lucrări de Brâncuși, între care „Sărutul”, și artă românească și europeană.
Muzeu etnografic în aer liber pe malul lacului Herăstrău, în mijlocul Bucureștilor: gospodării, biserici de lemn, mori și ateliere aduse din toată țara, ridicate din nou aici încă din 1936.
Muzeul din clădirea neoromânească de pe Șoseaua Kiseleff, desemnat Muzeul European al Anului în 1996, păstrează peste 100.000 de obiecte de artă și civilizație țărănească.
Muzeul din Palatul Baroc al Pieței Unirii strânge pictură europeană veche, artă bănățeană și românească și colecția Corneliu Baba, într-o clădire începută în 1754.
Muzeul de pe Șoseaua Kiseleff strânge dioramele din 1907, scheletul de Deinotherium și peste 2 milioane de piese de zoologie, paleontologie și mineralogie, într-o clădire inaugurată în 1908.
Cel mai vechi muzeu din Ținutul Secuiesc, într-o clădire proiectată de Kós Károly în 1911–1912: istorie, etnografie, științele naturii și o grădină cu porți secuiești.