
Mănăstirea Horezu
Cea mai mare ctitorie a lui Constantin Brâncoveanu, cunoscută oficial ca Mănăstirea Hurezi: ansamblul-model al stilului brâncovenesc, ridicat în 1690–1693 și monument UNESCO din 1993.
79 de rezultate

Cea mai mare ctitorie a lui Constantin Brâncoveanu, cunoscută oficial ca Mănăstirea Hurezi: ansamblul-model al stilului brâncovenesc, ridicat în 1690–1693 și monument UNESCO din 1993.

Cel mai vechi și mai mare așezământ monahal al Moldovei, atestat din 1407, cu biserica Înălțarea Domnului ridicată de Ștefan cel Mare și sfințită în 1497.

Mănăstirea ridicată de spătarul Mihail Cantacuzino în 1690–1695, care a dat numele orașului: biserica veche cu frescele lui Pârvu Mutu, biserica mare refăcută pentru Carol I și muzeul cu Biblia de la București.

Cea mai veche mănăstire din Țara Românească, întemeiată de Sfântul Nicodim în secolul al XIV-lea pe un pinten de stâncă, lângă o cascadă; aici a stat ascuns aurul BNR între 1944 și 1947.

Casa familiei Eminovici din Ipotești, refăcută pe temeliile celei din copilăria lui Mihai Eminescu, cu biserica de lemn a familiei, mormintele părinților și o casă țărănească cu colecție etnografică.

Muzeul Asociației Memorialul Revoluției, într-o fostă clădire militară din Timișoara: haine și drapele ale zilelor din decembrie 1989, o capelă a eroilor-martiri și singura porțiune din Zidul Berlinului din România.

Muzeul județean al Vasluiului, într-un palat neoclasic fost prefectură: arheologie, istorie, artă, personalități bârlădene, plus observator astronomic și planetariu.

Muzeul din Palatul Jean Mihail, ridicat în 1898–1907 după planurile lui Paul Gottereau, păstrează șase lucrări de Brâncuși, între care „Sărutul”, și artă românească și europeană.

Muzeu etnografic în aer liber pe malul lacului Herăstrău, în mijlocul Bucureștilor: gospodării, biserici de lemn, mori și ateliere aduse din toată țara, ridicate din nou aici încă din 1936.

Muzeul din clădirea neoromânească de pe Șoseaua Kiseleff, desemnat Muzeul European al Anului în 1996, păstrează peste 100.000 de obiecte de artă și civilizație țărănească.

Muzeul din Palatul Baroc al Pieței Unirii strânge pictură europeană veche, artă bănățeană și românească și colecția Corneliu Baba, într-o clădire începută în 1754.

Cel mai vechi muzeu din Ținutul Secuiesc, într-o clădire proiectată de Kós Károly în 1911–1912: istorie, etnografie, științele naturii și o grădină cu porți secuiești.

Muzeu etnografic în aer liber, pe ~17 hectare la marginea Pădurii Verzi: case și anexe din satele Banatului, biserică de lemn, școală și un „Drum al etniilor”, într-un sat adunat laolaltă.

Muzeul județean al Bihorului, mutat în fosta Școală Regală de Cadeți din 1898: arheologie, istorie, artă, etnografie, științele naturii și un vivariu, sub același acoperiș.

Curtea domnească ridicată de Constantin Brâncoveanu în 1698 pentru fiul său cel mare, cu palatul cu loggie, curțile închise de ziduri și grădinile refăcute, la ~50 km de București.














