Parcuri și grădini

Prima grădină botanică din România, a Universității „Alexandru Ioan Cuza”: aproape 90 de hectare pe Dealul Copoului, cu rozariu, complex de sere, lac și expoziții anuale de crizanteme.

Cea mai tânără grădină botanică din România, pe 18 hectare deasupra Dunării: rozariu cu mii de trandafiri, grădină japoneză cu lac, grădină senzorială și colecții de plante din cinci continente.

Parc dendrologic de 21,5 hectare în jurul Castelului Csernovics, cu una dintre cele mai bogate colecții de arbori și arbuști din țară, alpinar, sculpturi în piatră și mici muzee în fostul pavilion de vânătoare.

Unul dintre cele mai mari parcuri ale Bucureștiului, de aproximativ 85 de hectare, amenajat în anii 1960 în jurul Lacului Titan, cu cinci insule și o biserică de lemn pe mal.

Parcul dendrologic de lângă fosta cetate a Timișoarei, amenajat între 1986 și 1990 pe un plan din 1966: peste 8 hectare cu arbori rari, grădină japoneză, colecție de trandafiri și un fragment de zid al cetății.

Parc istoric amenajat între 1900 și 1906 pe Dealul Filaretului pentru Expoziția Generală Română, cu lac, alee monumentală, Fântâna Zodiacului și Memorialul Eroilor Neamului pe platoul de sus.

Parc romantic de aproape 100 de hectare, proiectat de francezul Édouard Redont și inaugurat în 1903, cu lac, pod suspendat, Castelul Fermecat și grădina zoologică, în sudul Craiovei.

Rozariul istoric al Timișoarei, amenajat în 1929–1934: rondouri de trandafiri tăiate în gard viu, pergole albe de lemn și un teatru de vară în aer liber, într-un parc de aproape patru hectare.

Grădină botanică de aproape 13 hectare chiar în Craiova, cu lacuri, o colecție de peste 3.000 de taxoni, alei pentru plimbare și o seră tropicală nouă în lucru.

Grădină botanică de aproape 24 de hectare, în fostul parc al castelului Wesselényi: grădina japoneză cu lacuri și pavilioane, sere cu palmieri și cactuși, acvarii și mii de lalele primăvara.

Grădină privată în stil italian, la Banpotoc, lângă Deva: aleile de travertin, gardurile vii tăiate geometric, fântânile și vasele aduse din Italia pe aproape 3,5 hectare, deschise publicului din 2018.

Reședința episcopilor romano-catolici, ridicată în 1762–1777 de Franz Anton Hillebrandt, e cel mai mare palat baroc din România; azi găzduiește expoziții de artă bisericească, iar grădina e deschisă zilnic.

Reședința de vară a baronului Samuel von Brukenthal, guvernatorul Transilvaniei, ridicată în stil baroc pe o terasă deasupra Oltului, cu grădina barocă, oranjeria și o mică expoziție în sălile palatului.

Cel mai vechi parc public din Iași, amenajat din 1834 pe dealul Copoului, cu Obeliscul cu lei, Teiul lui Eminescu, busturile junimiștilor și Muzeul „Mihai Eminescu”.