
Cheile Turzii
Defileu de calcar la 6 km de Turda, cu pereți de peste 100 m, poteca de jos cu punți peste râul Hășdate, peșteri și sute de trasee de escaladă.
Cheile și defileele din România s-au format acolo unde râurile au tăiat barele de calcar ale Carpaților sau au trecut de-a curmezișul munților: Oltul și Jiul străpung Meridionalii de la nord la sud, Bicazul își face loc prin Hășmaș, iar Dunărea, la Cazane, trece prin cea mai îngustă porțiune a cursului ei. Pereții verticali, drumul strâns între stâncă și apă și microclimatul mai cald al calcarului le fac locuri bune și pentru cățărare, și pentru o simplă oprire la o curbă. Drumurile prin chei sunt înguste și cu trafic; se merge încet.
Cheile Bicazului, pe drumul dintre Moldova și Transilvania, sunt cele mai cunoscute. Cazanele Dunării se văd cel mai bine de pe apă sau de la Chipul lui Decebal. Defileul Oltului și Defileul Jiului sunt porțile dinspre Oltenia spre Transilvania și merită parcurse ca drum în sine.
10 rezultate

Defileu de calcar la 6 km de Turda, cu pereți de peste 100 m, poteca de jos cu punți peste râul Hășdate, peșteri și sute de trasee de escaladă.

Cel mai cunoscut defileu din Carpați: DN12C trece printre pereți de calcar de peste 300 m, pe valea râului Bicaz, între Lacu Roșu și Bicaz-Chei.

Defileul de 33 km prin care Jiul trece Carpații între Bumbești-Jiu și Livezeni: DN66 urmează râul prin Parcul Național Defileul Jiului, pe lângă Mănăstirea Lainici.

Cel mai îngust sector al Defileului Dunării, între Dubova și Ogradena: fluviul trece printre pereți de calcar, cu Serbia pe malul opus, văzut din barcă sau de pe Ciucaru Mare.

Defileul de 47 km prin care Oltul trece Carpații: pe DN7, între Boița și Călimănești, drumul urmează râul pe lângă Mănăstirea Cozia. Un drum de trecere aglomerat, nu unul de plimbare.

Parc național de 36.000 ha în Banat, cu Cheile Carașului lungi de 19 km, platoul Semenic, peste 800 de peșteri și pădurea virgină de fag de la Izvoarele Nerei, sit UNESCO.

Chei seci de calcar din Parcul Național Piatra Craiului, cu pereți verticali și straturi de calcar jurasic, străbătute pe jos de un drum forestier ușor, potrivit și pentru copii.

Chei de calcar lungi de 2,4 km, săpate de pârâul Dâmbovicioara la marginea sudică a Parcului Național Piatra Craiului, străbătute de drumul dintre Podu Dâmboviței și Dâmbovicioara.

Cele mai lungi chei din România, de aproape 20 km, între Șopotu Nou și Sasca Română, cu Lacul Dracului, tuneluri săpate în stâncă și o potecă fără niciun drum carosabil.

Defileu de calcar de circa 3 km, cu pereți de 70–80 m și peste o sută de peșteri, între Merești (Harghita) și Vârghiș (Covasna); se vizitează pe jos, pe poteci marcate.









