Mănăstiri

Ruinele singurei abații cisterciene păstrate în România, ridicată în jurul anului 1200 în stil gotic timpuriu, cu corul transformat în biserică evanghelică.

Mănăstire-cetate de câmpie, ctitorită de Vlad Țepeș în 1461 și refăcută de Radu Șerban în 1588, cu ziduri groase, foișor brâncovenesc și o biserică Sf. Nicolae, la marginea bălții Comana.

Mănăstire din 1535, ctitorită de marele vistiernic Mateiaș, cu biserica Sfântul Nicolae în plan treflat, clopotniță din secolul al XVIII-lea și casa egumenească transformată în muzeu.

Ctitoria lui Mircea cel Bătrân de pe malul Oltului, sfințită în 1388: biserica Sfânta Treime, cu fațade de piatră și cărămidă, pridvor brâncovenesc și mormântul voievodului în pronaos.

Ctitoria lui Neagoe Basarab din 1515–1517, cu turlele răsucite și dantela de piatră din legenda Meșterului Manole, și necropola regală a României, de la Carol I la Mihai I.

Ctitoria lui Radu cel Mare de pe dealul de la nord de Târgoviște, ridicată în 1499–1501: o biserică îmbrăcată în piatră cioplită, necropolă domnească în care se păstrează capul lui Mihai Viteazul.

Ctitoria mitropolitului Anastasie Crimca (1602–1609), la 12 km de Suceava: o biserică de piatră neobișnuit de înaltă și îngustă, închisă între ziduri de cetate, cu un muzeu de manuscrise și broderii vechi.

Mănăstire-cetate în centrul Iașului, cu biserica lui Vasile Lupu, unică în Moldova prin fațadele clasice și cele șapte turle, și cu un turn de aproape 30 m din care se vede orașul.

Cea mai mare ctitorie a lui Constantin Brâncoveanu, cunoscută oficial ca Mănăstirea Hurezi: ansamblul-model al stilului brâncovenesc, ridicat în 1690–1693 și monument UNESCO din 1993.

Mănăstire de călugări chiar pe marginea DN66, în Defileul Jiului: biserica veche pictată din 1812–1817, biserica nouă pe două niveluri și moaștele Sfântului Irodion.

Ctitoria lui Petru Rareș din 1532, cu biserica pictată în exterior în tonuri de galben și albastru și celebra frescă a Asediului Constantinopolului; monument UNESCO din Bucovina.

Cel mai vechi și mai mare așezământ monahal al Moldovei, atestat din 1407, cu biserica Înălțarea Domnului ridicată de Ștefan cel Mare și sfințită în 1497.

Ctitorie din 1648–1649 a lui Matei Basarab și a doamnei Elina, pe malul Argeșului: biserica cu trei turle și fresce din secolul al XIX-lea, restaurată cu fonduri europene și resfințită în 2016.

Mănăstirea de pe dealul de lângă Gherla unde se păstrează icoana Maicii Domnului pictată în 1681, cea care a lăcrimat în 1699; locul celui mai mare pelerinaj din Transilvania, de Sfânta Maria Mare.

Biserica „Înălțarea Sfintei Cruci”, ridicată de Ștefan cel Mare în 1487: cea mai veche ctitorie a lui păstrată, cu fresca „Cavalcada Sfintei Cruci”; monument UNESCO lângă Suceava.