PePlaiuri.roObiective turistice din România

Cea mai mare peșteră din România și celelalte recorduri: cea mai lungă, cea mai adâncă, cea mai veche amenajată

Sală a peșterii cu tavan alb acoperit de concrețiuni, din care coboară stalactite spre un șir de stalagmite și coloane
Sală a peșterii cu tavan alb acoperit de concrețiuni, din care coboară stalactite spre un șir de stalagmite și coloane · Cristian Bortes · CC BY 2.0

Cea mai mare peșteră din România după lungime e Peștera Vântului din Bihor, cu peste 42 km de galerii cartate; după mărimea sălilor, cele mai mari spații subterane din țară sunt în sistemul Poienița–Humpleu din Munții Bihorului, iar cea mai adâncă peșteră e Avenul de sub Vârful Grind din Piatra Craiului, explorat în 2025 până la −815 m. Niciuna dintre ele nu e o peșteră turistică: în Vântului intri doar în ture de speoturism cu ghid, iar Humpleu și Grind sunt doar pentru speologi.

Mai jos fiecare record e luat pe rând, cu cifra, sursa ei și felul în care se măsoară, pentru că „mare” poate însemna lungimea galeriilor, volumul unei săli sau mărimea intrării. Pentru lista peșterilor care se pot vizita, pe zone, vezi ghidul peșterilor din România.

Pe scurt

  • Cea mai lungă peșteră din România e Peștera Vântului, de lângă Șuncuiuș (Bihor), cu 42.165 m de galerii după fișa speologică; alte surse dau 50–52 km, pentru că explorarea continuă.
  • Cea mai adâncă peșteră din România e Avenul de sub Vârful Grind, din Piatra Craiului, explorat în noiembrie 2025 până la −815 m; Avenul V5 din Munții Bihorului, cu −653 m, e al doilea.
  • Cele mai mari spații subterane din România sunt în sistemul Poienița–Humpleu, cu o sală de circa 700 m lungime, 100 m lățime și 40 m înălțime, după Administrația Parcului Natural Apuseni.
  • Cea mai mare intrare de peșteră din România e la Coiba Mare (54 × 45 m), iar cea mai înaltă e portalul Cetăților Ponorului (76 m); pe amândouă le vezi liber, de pe traseele marcate.
  • Prima peșteră electrificată din România e Peștera Muierilor de la Baia de Fier, în 1957, iar Peștera Vadu Crișului primea turiști cu ghid încă din 1905.
  • Cel mai mare ghețar subteran din România e cel de la Scărișoara, cu un volum de gheață estimat la 100.000 m³, a cărui bază are circa 10.500 de ani.
  • Cea mai mare peșteră din lume după volum e Hang Sơn Đoòng din Vietnam (38,5 milioane m³), cea mai lungă e Mammoth Cave din SUA (686 km), iar cea mai adâncă e Veryovkina din Caucaz (−2.212 m).

Care este cea mai mare peșteră din România

„Cea mai mare” nu are un singur răspuns. Speologii măsoară o peșteră după dezvoltare, adică lungimea însumată a galeriilor cartate, și după denivelare, diferența de înălțime dintre punctul cel mai de sus și cel mai de jos. Volumul nu se măsoară pentru o peșteră întreagă, ci cel mult pentru o sală.

După lungime, cea mai mare e Peștera Vântului. După mărimea sălilor, Administrația Parcului Natural Apuseni dă întâietatea sistemului Poienița–Humpleu, de lângă Doda Pilii (comuna Mărgău, Cluj), unde o singură sală are circa 700 m lungime, 100 m lățime și 40 m înălțime. Al doilea spațiu subteran unitar din țară e sala Paul Matoș din Avenul V5: 1.200.000 m³ și 415 m lungime. Humpleu nu se vizitează: intră doar speologi echipați, cu aprobare, iar în iulie 2026 Consiliul Județean Cluj a anunțat că vrea să amenajeze trasee pentru vizitatori.

Tabelul pune recordurile una lângă alta; „se vizitează” spune dacă poți intra fără să fii speolog.

CriteriulPeșteraCifraSe vizitează?
Cea mai lungăPeștera Vântului (Bihor)42.165 m cartați; alte surse 50–52 kmdoar speoturism cu ghid, primii ~800 m
Cele mai mari săliSistemul Poienița–Humpleu (Cluj)o sală de ~700 × 100 × 40 mnu, doar speologi cu aprobare
Cea mai adâncăAvenul de sub Vârful Grind (Piatra Craiului)−815 m (noiembrie 2025)nu
A doua ca adâncimeAvenul V5 (Munții Bihorului)−653 mnu
Cea mai mare intrarePeștera Coiba Mare (Alba)54 × 45 mda, portalul, liber
Cea mai înaltă intrareCetățile Ponorului (Bihor)76 mda, portalul, pe traseu marcat
Cea mai lungă amenajatăPeștera Polovragi (Gorj)peste 10 km, 800 m vizitabilida
Cel mai lung traseu iluminatPeștera Muierilor (Gorj)860 mda
Cel mai lung traseu cu ghidPeștera Comarnic (Caraș-Severin)1.750 m, fără iluminatda, cu rangerii
Prima electrificatăPeștera Muierilor (Gorj)1957da
Printre primele deschise turiștilorPeștera Vadu Crișului (Bihor)1905da
Cel mai mare ghețar subteranGhețarul de la Scărișoara (Alba)~100.000 m³ de gheațăda
Cea mai veche urmă umanăGhețarul de la Vârtop (Alba)urmă de pas de Neanderthal, peste 62.000 de anida, cu ghid
Cele mai vechi fosile de om modernPeștera cu Oase (Caraș-Severin)37.000–42.000 de aninu
Cele mai vechi desenePeștera Coliboaia (Bihor)32.000–36.000 de aninu

Cifre din paginile peșterilor de pe site, de pe site-ul Administrației Parcului Natural Apuseni, din fișele speologie.org și din rapoartele expedițiilor, verificate la 31 octombrie 2026. Lungimile și adâncimile cresc cu fiecare expediție.

Cea mai mare peșteră vizitabilă din România

Dintre peșterile amenajate și iluminate, cea mai lungă e Peștera Polovragi, cu peste 10 km de galerii cartate, dar turul acoperă doar primii circa 800 m. Pe locul doi e Peștera Muierilor, cu peste 8 km pe patru niveluri, din care 860 m amenajați, apoi Peștera Meziad, cu circa 4,75 km.

Dacă „mare” înseamnă spațiul prin care treci, Meziad are galerii de 20–30 m lățime și 15–20 m înălțime, iar la Podul Natural tavanul urcă la 35 m. În Peștera Ialomiței, Sala Urșilor are peste 70 m lungime, 35 m lățime și 25 m înălțime.

Cele mai mari deschideri le vezi fără bilet: portalul Peșterii Coiba Mare, de 54 × 45 m, cea mai mare intrare de peșteră din România, și cel al Cetăților Ponorului, înalt de 76 m, cel mai înalt din țară. Interiorul lor e doar pentru speologi.

Cea mai lungă peșteră din România

Peștera Vântului, la circa 2 km de Șuncuiuș, în Munții Pădurea Craiului, e cea mai lungă peșteră cunoscută din România. Cifra diferă după sursă și după an: fișa speologică și pagina oficială a zonei Pădurea Craiului dau 42.165 m de galerii, o recartare din 2009 dădea 34.673 m, iar presa și unele pagini turistice scriu 50–52 km. Aici e reținută cifra cartată, 42.165 m, cu mențiunea că explorarea continuă. Denivelarea e de circa 170 m, pe patru niveluri.

Pe locurile următoare stau sisteme pe care nu le vizitezi: Poienița–Humpleu, de circa 40 km după recartarea încheiată în 2024, Peștera Pârâul Hodobanei, cu 22.142 m, cea mai ramificată din țară, și Peștera Topolnița din Mehedinți, cu peste 20 km pe patru niveluri.

Recorduri pe regiuni, din paginile peșterilor: Peștera Izvorul Tăușoarelor, cu circa 17 km după explorările noi, e cea mai lungă din Carpații Orientali; Peștera Limanu, cu circa 3,6 km, e cea mai lungă din Dobrogea; Peștera Comarnic, cu 6.201 m, e a doua din Banat, după Peștera Buhui.

Vântului se vizitează doar în ture de speoturism cu ghid acreditat; de ce, în ghidul peșterilor care nu se pot vizita.

Cea mai lungă peșteră turistică din România

Răspunsul depinde de ce numeri. Ca lungime totală a unei peșteri amenajate, câștigă Polovragi (peste 10 km), dar galeria electrificată în 1984 are circa 800 m. Ca traseu amenajat și iluminat, cel mai lung e la Muierilor: 860 m pe galeria superioară. Urmează Polovragi, cu circa 800 m, Peștera Vadu Crișului, cu 680 m, Peștera Urșilor, cu 488 m, și Ialomiței, cu 480 m.

Ca traseu pe care îl parcurgi la pas, fără să fii speolog, cel mai lung e la Comarnic: 1.750 m pe nivelul fosil, cu cască și frontală, alături de rangerii Parcului Național Semenic – Cheile Carașului, într-o peșteră neelectrificată. În Peștera Vântului, tura de speoturism parcurge circa 800 m, cu scări metalice fixe, deci e mai grea decât o vizită obișnuită.

Cea mai adâncă peșteră din România

Cea mai adâncă peșteră din România e Avenul de sub Vârful Grind, din masivul Piatra Craiului. În septembrie 2023, o expediție de 46 de speologi a atins pentru prima dată −800 m într-o peșteră din România, iar tura din 12–17 noiembrie 2025 a cartat galeriile noi și a confirmat −815 m, la un sifon care e acum capătul cunoscut.

Recordul anterior era Avenul V5, de pe versantul estic al Vârfului Vărășoaia, în Munții Bihorului, descoperit în 1986. Clubul de speologie „Z” din Oradea îi dă −653 m, atinși în 2005, și peste 19 km de galerii; pagina Parcului Natural Apuseni dă încă −642 m, o cifră mai veche. Niciunul dintre ele nu are pagină pe site și niciunul nu se vizitează: sunt avene, peșteri dezvoltate mai ales pe verticală, accesibile doar cu tehnică de coborâre pe coardă.

Dintre peșterile de pe site, cea mai adâncă e Izvorul Tăușoarelor din Munții Rodnei, cu o denivelare de 409 m în planul de management al rezervației; e închisă turismului obișnuit, cu excepția grupurilor de speoturism aprobate.

Cea mai veche peșteră amenajată din România

Primele peșteri deschise turiștilor sunt în Bihor, iar numele care le leagă e Czárán Gyula, pionierul turismului montan din zonă. La Vadu Crișului, el a deschis intrarea cu dinamită pe 10 noiembrie 1903, iar în 1905 peștera a primit primii vizitatori, cu un ghid scris de el. Meziad, explorată aproape în întregime de el la începutul secolului XX, ajunsese destinație la modă pentru orășenii din Oradea, cu baluri în sălile mari; pagina ei o numește una dintre cele mai vechi peșteri turistice din țară.

Prima peșteră electrificată e Peștera Muierilor, în 1957, după Muzeul Țării Crișurilor; Vadu Crișului a fost a doua, în 1969, pe 500 m.

Ca cea mai veche cunoscută, Ialomiței are prima descriere scrisă din 1793, iar pasajul spre sălile din fund a fost lărgit în 1896. Peștera Mare de la Merești, din Cheile Vârghișului, e prima peșteră cercetată științific din Transilvania.

Cel mai mare ghețar subteran din România

Cel mai mare ghețar subteran din România e cel din Peștera Ghețarul de la Scărișoara: Administrația Parcului Natural Apuseni îi estimează volumul la 100.000 m³ și îl numește cel mai mare din lume, iar forajele i-au datat baza la circa 10.500 de ani, ceea ce îl face cel mai vechi ghețar subteran cunoscut. Despre Focul Viu, Vârtop, Borsec și cât se topește gheața, în ghidul peșterilor de gheață.

Cele mai vechi urme umane și picturi rupestre din peșterile României

  • Cea mai veche urmă de om: în Peștera Ghețarul de la Vârtop, speologii au găsit în 1974 o urmă de pas de 22 cm, atribuită omului de Neanderthal; stalagmita crescută peste ea are circa 62.000 de ani, deci urma e mai veche.
  • Cele mai vechi fosile de om modern: în Peștera cu Oase, lângă Anina, datate la 37.000–42.000 de ani, printre cele mai vechi din Europa.
  • Craniul de la Baia de Fier: în Peștera Muierilor s-a găsit în 1952 craniul unei femei de acum circa 35.000 de ani, iar în Peștera Cioclovina, craniul „Cioclovina 1”, de circa 33.000 de ani.
  • Cele mai vechi desene: în Peștera Coliboaia, desenele în cărbune, cu un bizon, un cal, urși și rinoceri, au 32.000–36.000 de ani și sunt considerate cele mai vechi din Europa Centrală.

Muierilor și Vârtop se vizitează; Cu Oase, Coliboaia și Cioclovina, nu: de ce, în ghidul peșterilor care nu se pot vizita.

Cea mai mare peșteră din lume

  • Cea mai mare după volum: Hang Sơn Đoòng, din Parcul Național Phong Nha-Kẻ Bàng, Vietnam. Expediția britanico-vietnameză condusă de Howard Limbert i-a măsurat în 2009 un volum de 38,5 milioane m³; recordul e al celui mai mare pasaj de peșteră, nu al celei mai lungi rețele.
  • Cea mai lungă: Mammoth Cave, din Kentucky, SUA, cu 686 km (426 de mile) cartați, după administrația parcului național.
  • Cea mai adâncă: Peștera Veryovkina, din masivul Arabika, în Caucaz, cu −2.212 m, atinși în martie 2018, după Guinness World Records. Vecina ei, Krubera, are o adâncime apropiată, iar ordinea s-a schimbat de câteva ori după noile cartări.
  • În Europa, cea mai lungă e Optymistychna, din vestul Ucrainei, o peșteră în gips de circa 236 km.

Cea mai lungă peșteră din România are deci cam o cincime din Optymistychna, iar cea mai adâncă, puțin peste o treime din adâncimea Veryovkinei.

Confuzii: cea mai mare, Peștera Mare și „cea mai mare din Europa”

  • Cea mai mare nu e cea mai lungă. Vântului are cele mai multe galerii, dar cele mai mari săli sunt la Humpleu și în V5, iar cea mai mare intrare e la Coiba Mare.
  • „Peștera Mare” e un nume, nu un record. Așa se numesc Peștera Mare de la Merești, cu circa 1.500 m de galerii, și Peștera Liliecilor de la Moieciu, cu 162 m. Niciuna nu e cea mai mare din țară.
  • Nicio peșteră din România nu e „cea mai mare din Europa”. Cu 42 km cartați, Vântului e departe de cei circa 236 km ai Optymistychnei, iar −815 m de la Grind sunt departe de peșterile de peste 2.000 m din Caucaz. Titlurile de presă care spun altceva amestecă lungimea cu volumul sau cu peșterile de sare, care țin de salinele din România.
  • V5 nu mai e cea mai adâncă. Cifra de −642 m circulă încă, dar Avenul de sub Vârful Grind a trecut de −800 m în 2023.
  • Scărișoara „cel mai mare ghețar din lume” e formularea Parcului Natural Apuseni; pagina peșterii de pe site o pune, mai prudent, printre cei mai mari ghețari subterani din lume.
  • Lungimea unei peșteri nu e lungimea turului. Polovragi are peste 10 km, dar vizitezi 800 m; Urșilor are peste 1.500 m, dar traseul e de 488 m.

Ce recorduri poți vedea cu ochii tăi

  • Cea mai înaltă intrare de peșteră: portalul de 76 m al Cetăților Ponorului, de pe traseul marcat cu punct albastru din Glăvoi; circuitul complet durează circa 4 ore, fără bilet.
  • Cea mai mare intrare: portalul Coiba Mare, de lângă Casa de Piatră, liber și gratuit; în perioadele ploioase rămâi la portal.
  • Cel mai mare ghețar subteran: Scărișoara, cu bilet, pe scările care coboară în avenul larg de 60 m.
  • Cea mai lungă peșteră: primii circa 800 m din Vântului, cu ghid de speoturism și echipament dat de operator, fără copii.
  • Cel mai lung traseu iluminat: cei 860 m din Muierilor; cel mai lung traseu cu ghid: cei 1.750 m din Comarnic, cu rangerii.
  • Cea mai veche urmă umană: Vârtop, cu ghid local, programat prin rangerul parcului.

Program, prețuri și cum ajungi sunt pe pagina fiecărei peșteri. Câte peșteri are România și care se vizitează, în ghidul peșterilor din România.

Întrebări frecvente

Care este cea mai mare peșteră din România?
După lungime, Peștera Vântului din Bihor, cu 42.165 m de galerii cartate (alte surse dau 50–52 km). După mărimea sălilor, sistemul Poienița–Humpleu din Munții Bihorului, cu o sală de circa 700 × 100 × 40 m.
Care este cea mai lungă peșteră din România?
Peștera Vântului, de lângă Șuncuiuș, cu 42.165 m după fișa speologică și pagina oficială a zonei Pădurea Craiului. Se vizitează doar în ture de speoturism cu ghid, pe primii circa 800 m.
Care este cea mai adâncă peșteră din România?
Avenul de sub Vârful Grind, din Piatra Craiului, explorat până la −815 m în noiembrie 2025. Al doilea e Avenul V5 din Munții Bihorului, cu −653 m. Niciunul nu se vizitează.
Care este cea mai mare peșteră vizitabilă din România?
Dintre peșterile amenajate, cea mai lungă e Polovragi, cu peste 10 km, din care vizitezi circa 800 m. Cel mai lung traseu iluminat e la Peștera Muierilor (860 m), iar cel mai lung traseu cu ghid, la Comarnic (1.750 m, fără iluminat).
Care este cea mai veche peșteră amenajată din România?
Peștera Vadu Crișului a primit primii turiști cu ghid în 1905, iar Meziad era vizitată încă de la începutul secolului XX. Prima peșteră electrificată e Peștera Muierilor, în 1957.
Care este cel mai mare ghețar subteran din România?
Ghețarul de la Scărișoara, din Munții Apuseni, cu un volum de gheață estimat la 100.000 m³ și o bază veche de circa 10.500 de ani. Se vizitează cu bilet.
Care este cea mai mare peșteră din lume?
După volum, Hang Sơn Đoòng din Vietnam, cu 38,5 milioane m³. Cea mai lungă e Mammoth Cave din SUA (686 km), iar cea mai adâncă, Veryovkina din Caucaz (−2.212 m).
Este Peștera Vântului cea mai mare din Europa?
Nu. Cu 42 km cartați, e cea mai lungă din România, dar cea mai lungă peșteră din Europa, Optymistychna din Ucraina, are circa 236 km.

Surse

Toate ghidurile