PePlaiuri.roObiective turistice din România

Cea mai mare, cea mai adâncă și cea mai veche salină din România

Șir de galerii boltite săpate în sare la orizontul IX, cu pereți gri vărgați și lămpi pe tavan, cu câțiva vizitatori în depărtare
Șir de galerii boltite săpate în sare la orizontul IX, cu pereți gri vărgați și lămpi pe tavan, cu câțiva vizitatori în depărtare · Andrei Dan Suciu · CC BY 3.0

Nu există o singură „cea mai mare salină din România”: răspunsul depinde de ce măsori. Cea mai adâncă vizită e la Salina Târgu Ocna, la 240 m sub pământ; cele mai mari săli sunt la Salina Slănic Prahova, 14 camere de sare pe circa 80.000 m²; cea mai înaltă sală e Mina Terezia de la Turda, de 90 m; cel mai mare zăcământ e la Praid, salină închisă din mai 2025. Cea mai vizitată e Salina Turda, iar cea mai veche mină păstrată aproape neschimbată e Cacica, din 1791.

Mai jos fiecare superlativ e luat pe rând, cu cifra, sursa ei și felul în care se măsoară, ca să nu compari mere cu pere: adâncimea nivelului vizitat nu e adâncimea minei, iar suprafața unei săli nu e mărimea zăcământului. Pentru program, prețuri și ce e deschis acum, vezi ghidul salinelor din România și pagina fiecărei saline.

Pe scurt

  • Cea mai adâncă salină pe care o poți vizita în România e Târgu Ocna: baza turistică e la 240 m sub pământ, pe orizontul IX al minei Trotuș, iar sarea se taie și mai jos.
  • Cea mai mare salină după spațiul vizitabil e Slănic Prahova: Mina Unirea are 14 săli trapezoidale de circa 54 m înălțime, pe aproximativ 80.000 m², din care s-au scos 2,9 milioane de metri cubi de sare.
  • Cea mai înaltă sală de sare vizitabilă e Mina Terezia de la Turda: 90 m înălțime și 75 m diametru, cu un lac sărat de până la 6 m adâncime pe fund.
  • Salina Turda e la 120 m sub pământ, Slănic Prahova la 208 m, Praid la 120 m, Ocna Dej la circa 80 m, Cacica la 42 m; Salrom nu publică adâncimea Salinei Ocnele Mari.
  • Cea mai veche atestare documentară e la Turda (1075), urmată de Ocna Dej (1248) și Praid (1291); cea mai veche mină vizitabilă rămasă aproape neschimbată e Cacica, deschisă în 1791.
  • Cea mai vizitată salină din România e Turda, cu peste jumătate de milion de vizitatori pe an; Praid, cea mai vizitată până în 2025, e închisă din mai 2025 (stare la sfârșitul lui octombrie 2026).

Care este cea mai mare salină din România

Dacă „mare” înseamnă spațiul în care te plimbi, răspunsul e Salina Slănic Prahova. Dacă înseamnă cea mai înaltă sală, e Salina Turda. Dacă înseamnă cât de adânc cobori, e Salina Târgu Ocna. Iar dacă înseamnă masivul de sare din care s-a săpat, e Salina Praid, care nu se mai vizitează. Tabelul pune cifrele publicate una lângă alta; unde operatorul nu dă o cifră, scrie „nepublicat”, nu o estimare.

SalinaAdâncimea viziteiSpațiul vizitatCea mai înaltă salăPrima atestareStare (octombrie 2026)
Salina Târgu Ocna240 m9.571 m²nepublicat1407–1434 (sigiliul orașului)deschisă
Salina Slănic Prahova208 m~80.000 m², 14 săli~54 m1688 (prima ocnă)deschisă
Salina Turda120 mRudolf 50 × 80 m, Terezia 75 m diametru90 m (Mina Terezia)1075 (documente)deschisă
Salina Ocnele Marinepublicatpeste 40.000 m²nepublicatneolitic (arheologie)deschisă
Salina Cacica42 mgalerii înguste, sala de balnepublicat1791 (mina)deschisă
Salina Praid120 m7 săli de 20 m lățime12–14 m1291 (scrisoare regală)închisă din mai 2025
Salina Ocna Dej~80 mnepublicatnepublicat1248 (document regal)nu primește vizitatori

Cifre de pe site-urile Salrom și salinaturda.eu și din paginile salinelor de pe site, verificate în octombrie 2026. Adâncimea e cea a nivelului vizitat, nu a minei întregi.

Cea mai adâncă salină din România

Salina Târgu Ocna e cea mai adâncă din țară în care poți coborî: baza turistică, amenajată din 2005 pe orizontul IX al minei Trotuș, e la 240 m sub pământ. Ajungi acolo cu autobuzul salinei, pe un tunel în spirală de peste 3 km. Mina e activă, iar sarea se taie și mai jos, pe orizonturile X și XI, unde vizitatorii nu au acces.

Pe locul doi e Slănic Prahova, cu Mina Unirea la 208 m, în care cobori cu microbuzul pe o rampă în spirală. Urmează Turda și Praid, ambele la 120 m, apoi Ocna Dej la circa 80 m, unde e biserica de sare, și Cacica, unde sala de bal, punctul cel mai de jos al traseului, e la 42 m.

La Ocnele Mari Salrom nu publică o adâncime în metri sub pământ, ci cotele orizonturilor față de nivelul mării (+226, +210 și +190), deci o cifră precisă nu există; cine o dă, o estimează.

Cel mai adânc zăcământ e altă discuție: masivul de sare de la Praid coboară 2,6–2,8 km în adâncime, dar baza turistică de acolo era la 120 m.

Ce adâncime are Salina Turda

Salina Turda dă două cifre, măsurate de la puncte diferite ale suprafeței, așa că nu se adună. Zona de agrement din Mina Rudolf e la 120 m sub pământ, iar Mina Terezia măsoară 112 m de la gura puțurilor până la baza ei.

Ce impresionează la Turda nu e adâncimea, ci înălțimea sălilor. Mina Terezia, săpată în formă de clopot, are 90 m înălțime și 75 m diametru: e cea mai înaltă sală de sare pe care o poți vizita în România. Pe fundul ei, un lac sărat de până la 6 m adâncime acoperă cam 80 % din vatră, cu o insulă de sare în mijloc, pe care te plimbi cu barca.

Mina Rudolf, deasupra ei, are cupola trapezoidală de 42 m înălțime, 50 m lățime și 80 m lungime. Cobori pe fundul ei pe 172 de trepte sau cu liftul panoramic, singurul lift dintr-o salină deschisă în România. Stalactitele de sare din tavan cresc cu circa 2 cm pe an și ajung la aproximativ 3 m lungime.

Cea mai mare salină turistică din România: săli și suprafață

După spațiul pe care îl vizitezi, Slănic Prahova nu are concurență. Mina Unirea, săpată între 1938 și 1970 după modelul salinei Wieliczka din Polonia, e un șir de 14 camere trapezoidale legate între ele, înalte de circa 54 m, cu tavanul de 10 m lățime și baza de peste 30 m. Împreună au circa 80.000 m², iar din ele s-au scos 2,9 milioane de metri cubi de sare.

Pe locul doi e Ocnele Mari, unde baza de agrement s-a mutat în 2015 într-o galerie de peste 40.000 m², destul de mare cât să încapă terenuri de fotbal, o pistă de karting și un patinoar. Târgu Ocna are 9.571 m² de galerii boltite.

La Turda suprafața e mai mică, dar sălile sunt cele mai înalte (vezi mai sus). La Praid, cele șapte săli de vizitare, săpate între 1957 și 1978, aveau 20 m lățime, 12–14 m înălțime și câteva sute de metri lungime. Cacica e la polul opus: o mină mică, săpată cu mâna, cu galerii înguste.

Cea mai veche salină din România

Și aici răspunsul are trei variante.

Cea mai veche exploatare de sare e mult mai veche decât orice mină. La Cacica, săpăturile arheologice au găsit urmele uneia dintre cele mai vechi producții de sare din saramură din Europa, din mileniul 5 î.Hr., iar la Ocnele Mari s-au găsit unelte din neolitic. La Turda, Praid și Ocna Dej sarea se scotea din gropi de suprafață de pe vremea romanilor.

Cea mai veche atestare în documente e la Turda, unde ocnele sunt pomenite în 1075 și 1271. Urmează Ocna Dej, în 1248, când regele Béla al IV-lea dăruia o ocnă episcopiei de Eger, Praid, într-o scrisoare a regelui Andrei al III-lea din 1291, și Târgu Ocna, al cărei sigiliu din 1407–1434 arăta deja un tăietor de sare. La Slănic, prima ocnă s-a deschis în 1688.

Cea mai veche mină în care intri e Mina Terezia de la Turda, deschisă în 1690. Salina Cacica, deschisă de austrieci în 1791, e cea mai veche rămasă aproape cum au lăsat-o minerii: galerii săpate cu mâna și o scară de 192 de trepte din brad veche de peste două secole. Cea mai nouă e Ocnele Mari, o mină începută în 1993 și deschisă turiștilor în 2009.

Cea mai frumoasă și cea mai vizitată salină din România

„Frumos” nu se măsoară, dar două lucruri se pot spune cu cifre. Salina Turda e cea mai vizitată din țară, cu peste jumătate de milion de vizitatori pe an, iar presa internațională a numit-o după modernizarea din 2008–2010 „cel mai frumos loc subteran din lume”: lacul cu bărci din Mina Terezia și roata panoramică din Mina Rudolf sunt imaginile pe care le vezi peste tot. Ocnele Mari primește peste 200.000 de vizitatori pe an. Praid a fost cea mai vizitată salină din România până la inundația din mai 2025.

Dacă vrei altceva decât un parc subteran: la Slănic Prahova te impresionează mărimea sălilor și dungile cenușii din pereți, unde se văd pliurile zăcământului; la Cacica, liniștea unei mine vechi, cu capela Sfintei Varvara la 29 m și sala de bal cu balcoane săpate în sare.

Pentru comparația pe criterii practice (copii, lift, distanță de oraș), vezi ghidul salinelor din România.

Alte recorduri: biserica, lacul, coborârea

  • Cea mai mare biserică subterană din România e la Ocnele Mari, cu hramurile Sfânta Varvara și Sfântul Gheorghe, după Salrom. Biserica din salina Ocna Dej, sfințită în 2000, are loc pentru circa 300 de oameni, dar mina nu primește vizitatori.
  • Singurul lac subteran pe care te plimbi cu barca e cel din Mina Terezia de la Turda, adânc de până la 6 m, pe aproximativ 80 % din fundul sălii. La Cacica, lacul sărat are peste 2 m adâncime; Slănic și Târgu Ocna au lacuri mici, cu cascadă.
  • Cel mai lung drum până jos e la Târgu Ocna: peste 3 km de tunel în spirală, cu autobuzul salinei.
  • Singura salină cu lift e Turda; la Slănic, liftul vechi e scos din uz din 2014.
  • Singura în care cobori doar pe scări e Cacica, pe 192 de trepte de lemn, dus și întors.
  • Singurul patinoar dintr-o salină Salrom e la Ocnele Mari.

Cea mai mare salină din Europa: unde stă România

Pe internet circulă afirmația că Slănic sau Praid ar fi „cea mai mare salină din Europa”. Operatorul, Salrom, nu o face: pe pagina Salinei Slănic vorbește de „volume gigantice”, nu de un record european. Ce se poate spune cu sursă e că masivul de sare de la Praid, un bloc de aproximativ 1,2 pe 1,4 km, adânc de 2,6–2,8 km, e unul dintre cele mai mari zăcăminte de sare gemă din Europa. Mina în sine e însă închisă din 2025.

Cele mai cunoscute saline vechi din Europa sunt minele regale de la Wieliczka și Bochnia, de lângă Cracovia, pe lista patrimoniului mondial UNESCO. Legătura cu România e directă: Mina Unirea de la Slănic a fost săpată după modelul Wieliczkăi, iar minerii care au deschis Cacica în 1791 au venit de acolo și de la Bochnia. Un clasament mondial al salinelor după mărime nu există, iar cifrele care circulă amestecă adâncimea minei, lungimea galeriilor și mărimea zăcământului.

Întrebări frecvente

Care este cea mai mare salină din România?
După spațiul vizitabil, Salina Slănic Prahova: 14 săli de circa 54 m înălțime, pe aproximativ 80.000 m². Cea mai înaltă sală e Mina Terezia de la Turda (90 m), cea mai adâncă vizită e la Târgu Ocna (240 m), iar cel mai mare zăcământ e la Praid.
Care este cea mai adâncă salină din România?
Salina Târgu Ocna, unde baza turistică e la 240 m sub pământ, pe orizontul IX al minei Trotuș. Urmează Slănic Prahova (208 m), Turda și Praid (120 m), Ocna Dej (circa 80 m) și Cacica (42 m).
Ce adâncime are Salina Turda?
Zona de agrement din Mina Rudolf e la 120 m sub pământ, iar Mina Terezia măsoară 112 m de la gura puțurilor până la bază. Terezia are 90 m înălțime, iar Rudolf 42 m, după site-ul oficial al salinei.
La ce adâncime este Salina Slănic Prahova?
La 208 m. Cobori cu microbuzele salinei pe o rampă în spirală până în Mina Unirea, unde sălile au circa 54 m înălțime.
La ce adâncime este Salina Praid?
Baza turistică era la 120 m, pe „Orizontul 50”, iar masivul de sare coboară 2,6–2,8 km în adâncime. Salina e închisă din mai 2025, după inundație, fără dată de redeschidere la sfârșitul lui octombrie 2026.
La ce adâncime este Salina Ocnele Mari?
Salrom nu publică adâncimea în metri sub pământ, ci doar cotele orizonturilor față de nivelul mării (+226, +210 și +190). În subteran intri cu autobuzul salinei, în aproximativ 10 minute, printr-un tunel.
Care este cea mai veche salină din România?
Cea mai veche atestare documentară e la Turda, în 1075. Cea mai veche mină vizitabilă e Mina Terezia de la Turda, din 1690, iar cea mai veche păstrată aproape neschimbată e Salina Cacica, din 1791. La Cacica s-a produs sare din saramură încă din mileniul 5 î.Hr.
Care este cea mai frumoasă salină din România?
Salina Turda e cea mai cunoscută și cea mai vizitată, cu peste jumătate de milion de vizitatori pe an, iar presa internațională a numit-o „cel mai frumos loc subteran din lume”. Pentru săli uriașe, Slănic Prahova; pentru o mină veche, săpată cu mâna, Cacica.
Care este cea mai mare salină din Europa?
Nu există un clasament oficial. Masivul de sare de la Praid e unul dintre cele mai mari zăcăminte de sare gemă din Europa, iar cele mai cunoscute mine istorice sunt Wieliczka și Bochnia din Polonia, pe lista UNESCO.

Surse

Toate ghidurile