Păsările și animalele din Delta Dunării: pelicani, unde și când îi vezi

În Delta Dunării sunt înregistrate 365 de specii de păsări, după Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării (ARBDD), printre ele cea mai mare parte a populației europene de pelican comun și pelican creț. Cea mai mare colonie de pelican comun din Europa e în zona strict protejată Roșca–Buhaiova, închisă turiștilor, așa că pelicanii se văd din barcă, pe lacurile și canalele deschise, mai ales în mai–iunie, când păsările sunt la cuib, și în migrațiile de primăvară și de toamnă.
Mai jos sunt luate pe rând speciile, pelicanii, locurile și anotimpurile, zonele închise și ce e interzis lângă colonii, apoi animalele și plantele deltei: mamiferele, șacalii, caii sălbăticiți de la Pădurea Letea, stuful și nuferii. La sfârșit, locurile de păsări de lângă București și Brăila. Permisul de acces și regulile generale ale rezervației sunt în ghidul primei vizite în Delta Dunării.
Pe scurt
- În Rezervația Biosferei Delta Dunării sunt înregistrate 365 de specii de păsări, după ARBDD; circa 170 dintre ele cuibăresc în deltă.
- În deltă cuibăresc două specii de pelican, pelicanul comun și pelicanul creț, ambele monumente ale naturii din 1933; rezervația are cea mai mare parte a populației lor europene.
- Cea mai mare colonie de pelican comun din Europa e în Roșca–Buhaiova, una dintre cele 20 de zone strict protejate ale deltei, închise turiștilor.
- Păsările se văd cel mai bine în mai–iunie, la cuib, iar primăvara și toamna delta e loc de popas pentru câteva milioane de păsări în migrație.
- Fauna rezervației numără 4.286 de specii, între care 135 de pești și 51 de mamifere, iar flora 2.994 de taxoni; circa 70 % din vegetație e dominată de stuf și papură.
- Caii din Pădurea Letea sunt cai sălbăticiți, urmași ai cailor domestici lăsați liberi; nu te apropia de ei și nu le da de mâncare.
Păsările și animalele din Delta Dunării, pe scurt: ce vezi, unde și când
Tabelul pune laolaltă ce caută de obicei cine vine pentru natură: ce specii, în ce loc de pe site și în ce anotimp. Locurile cu link au pagină proprie, cu drumul și regulile lor.
| Ce vrei să vezi | Unde | Când |
|---|---|---|
| Pelicani comuni și creți | din barcă, pe lacurile Furtuna, Merhei sau Roșu; coloniile din Roșca–Buhaiova sunt închise | mai–iunie, la cuib |
| Cormorani, stârci, egrete | pe traseele clasice cu barca (cormorani), la Lacul Razim (stârci, cormorani), la Gura Portiței (stârci, egrete) | mai–iunie; primăvara și toamna, în migrație |
| Păsări migratoare | Lacul Razim, Gura Portiței, Plaja Sfântu Gheorghe | primăvara și toamna |
| Lebede și gâște | lacurile rezervației | iarna |
| Vulturul codalb | Pădurea Letea, Pădurea Caraorman | primăvara și toamna, cu excursiile |
| Cai sălbăticiți | Pădurea Letea, pe traseele aprobate | aprilie – septembrie/octombrie |
| Răpitoare și berze în migrație | Munții Măcinului | toamna |
| Pești și diorame cu fauna Deltei | Acvariul Tulcea | tot anul |
| Păsări lângă București și Brăila | Văcărești (peste 180 de specii), Comana (212), Balta Mică a Brăilei (206) | primăvara și toamna |
Numărul speciilor de pe site-urile administrațiilor (ddbra.ro, apnv.ro, Parcul Natural Comana, bmb.ro), citite pe 30 octombrie 2026; locurile și anotimpurile, din paginile obiectivelor.
Top 20Câte specii de păsări sunt în Delta Dunării
ARBDD dă 365 de specii de păsări înregistrate în rezervație; 89 dintre ele sunt în Anexa 1 a Directivei Păsări, iar 97 % sunt protejate prin Convenția de la Berna. Circa 170 de specii cuibăresc în Delta Dunării.
Câteva populații sunt importante la nivel mondial, după ARBDD: delta are circa 60 % din populația mondială de cormoran mic și, iarna, circa jumătate din cea de gâscă cu gât roșu. Tot aici sunt colonii importante de lopătar și cuibăresc câteva perechi de vultur codalb.
Printre speciile declarate monumente ale naturii, ARBDD numește pelicanul comun și pelicanul creț, egreta mare și egreta mică, lopătarul, piciorongul, călifarul alb și călifarul roșu. Cele mai multe colonii sunt mixte: cormorani, lopătari, țigănuși, stârci și egrete cuibăresc împreună, pe aceleași sălcii și în același stuf.
Pelicanii din Delta Dunării: pelicanul comun și pelicanul creț
În deltă cuibăresc două specii de pelican: pelicanul comun (Pelecanus onocrotalus) și pelicanul creț (Pelecanus crispus). Amândouă sunt monumente ale naturii din 1933. ARBDD scrie că rezervația adăpostește cea mai mare parte a populației lor europene; în tabelul populațiilor, pelicanul comun din deltă reprezintă 52 % din populația palearctică, iar pelicanul creț 5 % din cea mondială.
- Roșca–Buhaiova, în nordul deltei, are cea mai mare colonie de pelican comun din Europa. E zonă strict protejată: nu se intră.
- Insula Ceaplace, în nordul lacului Sinoe, e una dintre cele 3 locații din România cu colonii de pelican creț; e rezervație științifică.
- Insulele Prundu cu Păsări, tot pe Sinoe, sunt loc de popas pentru pelicanul comun, iar pelicanul creț a încercat să cuibărească aici.
Turistul îi vede din barcă: pagina Deltei dă lacurile Furtuna, Merhei și Roșu, iar la Lacul Razim și la Gura Portiței pelicanii apar în pasaj, adică în migrație.


Unde și când vezi păsările în Delta Dunării
Mai–iunie e sezonul păsărilor pentru pagina Deltei Dunării: apa e mare, păsările sunt la cuib, iar căldura și țânțarii din iulie–august încă n-au venit. Mila 23 are tot mai–iunie, cu apă mare; pe canalele clasice spre sat și spre Crișan, pagina Deltei pomenește stufărișul, nuferii, cormoranii uscându-și aripile pe sălcii și, cu noroc, colonii de pelicani.
Primăvara și toamna sunt anotimpurile migrației. ARBDD scrie că delta e un loc de popas major pentru câteva milioane de păsări, mai ales rațe, barza albă și numeroase răpitoare. Pe site, Lacul Razim (stârci, cormorani, pelicani în pasaj), Gura Portiței (stârci și egrete pe Golovița) și Plaja Sfântu Gheorghe, cu insulele Sacalin în larg, au sezonul păsărilor primăvara și toamna.
Iarna, rezervația adăpostește grupuri mari de lebede și gâște, după ARBDD. Cum ajungi pe canale și ce trasee are barca e explicat în ghidul excursiilor în Delta Dunării.


Roșca–Buhaiova, Sacalin–Zătoane și celelalte zone strict protejate
Rezervația are 20 de zone strict protejate, cu 50.904 ha, adică 8,7 % din suprafață. Sunt închise turiștilor: regulamentul ARBDD interzice intrarea neautorizată, pe jos sau cu barca. Cele legate de păsări, după zonarea ARBDD:
- Roșca–Buhaiova (9.625 ha): plauri, lacuri și zăvoaie în delta fluvială, cu cea mai mare colonie de pelican comun din Europa și colonii mixte de stârci. Zona Roșca–Buhaiova–Hrecisca a fost declarată rezervație a biosferei încă din 1978.
- Sacalin–Zătoane (21.410 ha), la sud de brațul Sfântu Gheorghe: cuibăresc lebăda mută și, pe insula Sacalin, circa 30 de specii, iar tot acolo e cea mai mare colonie de chiră de mare. De pe Plaja Sfântu Gheorghe insulele se văd doar de departe.
- Periteașca–Leahova (4.125 ha): refugiu de iarnă pentru gâsca cu gât roșu.
- Sărături Murighiol (87 ha): lac sărat cu piciorongi, cioc-întors și colonii de chire.
- Pădurea Letea (2.825 ha) și Pădurea Caraorman (2.250 ha), cu vulturul codalb; acestea se vizitează pe traseele aprobate.
Pe Lacul Razim, insula Popina e tot zonă strict protejată; o vezi din barcă.
Ce e interzis lângă coloniile de păsări
Regulamentul ARBDD de vizitare pe apă interzice intrarea persoanelor și a bărcilor în locurile de cuibărit, distrugerea cuiburilor, culesul sau distrugerea ouălor și zgomotele intense în zonele de cuibărit semnalizate. Pagina Deltei Dunării adaugă: coloniile sunt interzise, nu te apropia de cuiburi și nu striga; în zonele sensibile viteza bărcilor cu motor e limitată la 5 km/h, iar drona cere autorizație ARBDD.
Practic, asta înseamnă să privești de pe canalul deschis, cu binoclul, și să nu ceri barcagiului să intre în stuf spre colonie. Restul regulilor rezervației (permisul, focul, campatul) sunt în ghidul primei vizite în Delta Dunării.
Animalele din Delta Dunării: mamifere, reptile, pești și șacali
ARBDD numără în rezervație 7.280 de specii, dintre care 4.286 de faună: 3.713 nevertebrate, 135 de pești, 10 amfibieni, 12 reptile, 365 de păsări și 51 de mamifere. Au fost descrise aici 37 de specii noi pentru știință.
- Mamifere: vidra și nurca europeană, specii de interes comunitar, plus hermina, câinele enot, vulpea și pisica sălbatică; în pădurea Caraorman se văd, cu noroc, căprioare și mistreți.
- Reptile: vipera de stepă trăiește la Letea; broasca țestoasă de uscat e monument al naturii.
- Pești: cele 135 de specii sunt 75–80 % din ihtiofauna României, de la crap la sturionii care urcă din mare. Pescuitul e în ghidul pescuitului în Delta Dunării.
- Șacali: sunt în rezervație. ARBDD a publicat în 2025 măsuri pentru limitarea pagubelor făcute de ei animalelor din gospodării, iar regulamentul pentru turismul lent pomenește șacalul și vipera printre pericolele de care trebuie să ții cont.
Pe vreme rea, Acvariul Tulcea are 24 de specii de pești din deltă și din Marea Neagră și diorame cu natura Deltei, a lagunelor Razim–Sinoie și a Munților Măcinului, cu 44 de specii de păsări și 12 de mamifere.


Caii sălbatici din Pădurea Letea
Caii din Pădurea Letea nu sunt o specie sălbatică, ci cai sălbăticiți: urmași ai cailor domestici lăsați liberi de localnici, sute de animale care pasc pe pajiștile de la marginea pădurii. Ca să protejeze puieții, zona strictă a fost împrejmuită în 2013–2014.
Pagina pădurii spune clar: nu te apropia de cai și nu le da de mâncare, pot lovi. Pădurea se vizitează doar pe cele trei trasee aprobate și doar cu ghid atestat, iar excursiile au loc de regulă din aprilie până în septembrie–octombrie.
Tot la Letea, ARBDD numără 120 de specii de păsări, dintre care 70 potențial cuibăritoare, cu vulturul codalb ca specie-fanion, plus dumbrăveanca, pupăza și șoimulețul de seară. Pădurea are circa 500 de specii de plante superioare, cu liane de Periploca graeca.
Plantele din Delta Dunării: stuf, plaur și nuferi
Flora rezervației are 2.994 de taxoni după ARBDD, dintre care 1.364 de plante vasculare. Circa 70 % din vegetația deltei e dominată de stuf și papură, inclusiv stuful de pe plauri, insulele plutitoare de stuf pe care pagina Deltei le descrie printre canale.
Pe lacuri și canale cresc nuferi (alb și galben), ciulinul de baltă și alte plante submerse; în zona Roșca–Buhaiova, ARBDD pomenește și plante carnivore, Utricularia vulgaris și Aldrovanda vesiculosa. Pe malurile înalte sunt păduri de salcie, iar în pădurile Letea și Caraorman, stejari și frasini cu liane. Pe dune cresc ierburi de nisip, iar pe solurile sărate, plante halofile ca Salicornia.
Codul de conduită al ARBDD cere să nu culegi plante sau nuferi.
Păsări lângă București și Brăila: Văcărești, Comana, Balta Mică
Trei zone umede din afara deltei au și ele multe păsări, cu cifrele administrațiilor lor:
- Parcul Natural Văcărești (Delta Văcărești), în București: peste 180 de specii, între ele egretele, stârcul de noapte și rața roșie; în anumite perioade înnoptează aici peste 500 de cormorani mici. Migrația e în aprilie–mai și septembrie–octombrie; administrația face periodic ture ghidate gratuite.
- Delta Neajlovului, din Parcul Natural Comana, sit Ramsar: 212 specii de păsări în tot parcul, cu stârci, egrete și cormorani pe baltă; sezonul e mai.
- Balta Mică a Brăilei: 206 specii, dintre care 98 acvatice; pelicanii comuni și creți vin în pasaj sau iarna, iar lopătarul și codalbul sunt pe lista parcului. Se vizitează doar cu barca administrației.
Toamna, peste Munții Măcinului trec zeci de mii de păsări cu zbor planat, mai ales răpitoare și berze albe, pe culoarul de migrație Via Pontica. Cum se organizează o zi la Văcărești sau la Comana e în ghidul deltelor de lângă București.
Top 100

Pelicani roz, cea mai mare pasăre și alte confuzii
- „Pelicani roz”: păsările roz din deltă sunt de obicei flamingo. În mai 2021, ARBDD a numărat 49 de flamingo pe lacul Sărături Murighiol și circa 60 pe lacul Tuzla; penajul lor are nuanțe de roz după hrană.
- Cea mai mare pasăre din Delta Dunării: ARBDD nu publică un clasament. Despre codalb scrie că e cea mai mare pasăre răpitoare din regiunea Dunării; în 2014, un recensământ de iarnă a numărat 166 de codalbi în rezervație.
- „Paradisul păsărilor” e numele pe care chiar ARBDD îl dă deltei într-una dintre paginile ei, cu îndemnul ca vizitatorii să ocrotească biodiversitatea.
- UNESCO și Ramsar: în 1991 delta a intrat pe lista Ramsar, ca habitat al păsărilor de apă, iar 340.000 ha au fost înscrise în Patrimoniul Mondial UNESCO, după ARBDD; ce înseamnă asta pentru rezervație e explicat în ghidul general al Deltei Dunării.
Întrebări frecvente
- Câte specii de păsări sunt în Delta Dunării?
- 365, după Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării (ddbra.ro, octombrie 2026). 89 dintre ele sunt în Anexa 1 a Directivei Păsări.
- Ce specii de pelican sunt în Delta Dunării?
- Două: pelicanul comun și pelicanul creț. Ambele cuibăresc în deltă și sunt monumente ale naturii din 1933.
- Unde vezi pelicani în Delta Dunării?
- Din barcă, pe lacurile Furtuna, Merhei sau Roșu, și în pasaj la Lacul Razim și Gura Portiței. Cea mai mare colonie, Roșca–Buhaiova, e zonă strict protejată, închisă turiștilor.
- Când e cel mai bine să vezi păsările în Delta Dunării?
- În mai–iunie, când păsările sunt la cuib și apa e mare. Primăvara și toamna e sezonul migrației, când delta e loc de popas pentru câteva milioane de păsări.
- Pelicanii sunt păsări migratoare?
- Da. La Lacul Razim, la Gura Portiței și la Balta Mică a Brăilei apar în pasaj, adică în migrație, iar Balta Mică îi trece și printre oaspeții de iarnă. În deltă, ambele specii cuibăresc.
- Care este cea mai mare pasăre din Delta Dunării?
- ARBDD nu publică un clasament. Codalbul e, după ARBDD, cea mai mare pasăre răpitoare din regiunea Dunării.
- Ce animale trăiesc în Delta Dunării?
- ARBDD numără 4.286 de specii de faună: 51 de mamifere (vidra, nurca europeană, vulpea, pisica sălbatică), 12 reptile, 10 amfibieni, 135 de pești și 365 de păsări. În rezervație trăiesc și șacali.
- Sunt cai sălbatici în Pădurea Letea?
- Sunt cai sălbăticiți, urmași ai cailor domestici lăsați liberi de localnici, sute de animale. Nu te apropia de ei și nu le da de mâncare: pot lovi.
- Ce păsări sunt în Delta Văcărești?
- Peste 180 de specii, între care egreta mare și egreta mică, cormoranul mic, stârcul de noapte și rața roșie (apnv.ro). Migrația se vede în aprilie–mai și septembrie–octombrie.
Surse
- ARBDD: flora, fauna și ecosistemele Rezervației Biosferei Delta Dunării
- ARBDD: zonarea funcțională și zonele strict protejate
- ARBDD: despre rezervație
- ARBDD: recunoașterea internațională (UNESCO, Ramsar)
- ARBDD: Pădurea Letea, loc unic în Europa
- ARBDD: codalbul, impresionanta pasăre a Deltei Dunării
- ARBDD: revenirea păsărilor flamingo în RBDD
- ARBDD: Paradisul Păsărilor
- ARBDD: măsuri de limitare a pagubelor comise de șacali (PDF, 2025)
- ARBDD: regulament de vizitare și cod de conduită pentru turismul lent (PDF)
- ARBDD: codul de conduită al vizitatorului
- Administrația Parcului Natural Văcărești: harta speciilor
- Parcul Natural Comana: site-ul administrației
- Parcul Natural Balta Mică a Brăilei: biodiversitatea
Toate ghidurile
- Pârtii de schi în România: stațiunile și domeniile schiabile pe zone, cu harta
- Când se deschid pârtiile și unde e zăpadă întâi: sezonul de schi în România
- Pârtii de săniuș, bob pe șină și tubing în România: unde mergi cu sania
- Cea mai lungă pârtie din România și celelalte recorduri: cel mai mare domeniu, cea mai înaltă, cea mai grea
- Cele mai apropiate pârtii de București, Cluj, Brașov, Sibiu, Iași, Timișoara și Oradea: distanțe pentru o zi de schi
- Pârtii pentru începători și copii în România: unde înveți să schiezi, școli de schi și culorile pârtiilor
- Peșteri din România: cele care se pot vizita, pe zone, cu harta
- Peșteri de gheață și ghețari subterani din România: Scărișoara, Focul Viu, Vârtop, Borsec
- Peșterile din Apuseni: traseu de 2–3 zile prin Bihor și Alba
- Cea mai mare peșteră din România și celelalte recorduri: cea mai lungă, cea mai adâncă, cea mai veche amenajată
- Cea mai apropiată peșteră de București, Brașov, Cluj, Sibiu, Oradea și Timișoara: distanțe pentru o excursie de o zi
- Peșteri celebre din România care nu se pot vizita: Movile, Topolnița, Vântului, Coliboaia, Peștera cu Oase (și ce vezi în loc)
- Stalactite și stalagmite: ce sunt, cum se formează o peșteră și unde le vezi în România
- Delta Dunării: harta, ce este, localitățile și ce să vizitezi
- Excursie în Delta Dunării: o zi, două sau trei, de unde pleci și cum ajungi la Sulina și Sfântu Gheorghe
- Tulcea obiective turistice: ce vizitezi în oraș și în împrejurimi
- Prima vizită în Delta Dunării: permisul de acces, țânțarii și când să mergi
- Pescuit în Delta Dunării: permisul de pescuit, prohibiția 2026 și unde ai voie
- Sulina sau Sfântu Gheorghe? Plajele din Delta Dunării (și Gura Portiței)
- Delte lângă București: Văcărești, Comana (Delta Neajlovului) și Balta Mică a Brăilei
- Litoralul românesc: stațiunile în ordine, de la nord la sud, cu harta
- Cele mai frumoase plaje din România (și cele cu Blue Flag)
- Sezonul la mare: când se deschide, cât ține și când e apa cea mai caldă
- Plaje sălbatice pe litoralul românesc: Corbu, Vadu, Tuzla și sudul
- Ce stațiune alegi pe litoral: pentru tineri, familii, liniște, buget
- Litoralul cu copii: stațiuni, plaje cu apă mică și ce faci în afara plajei
- Constanța obiective turistice: ce vizitezi în oraș, pe faleză și în împrejurimi
- Meduze, rechini și steagurile salvamarilor în Marea Neagră
- Saline din România: ghidul complet al salinelor pe care le poți vizita
- Cea mai mare, cea mai adâncă și cea mai veche salină din România
- Cea mai apropiată salină de București, Cluj, Brașov, Sibiu, Iași, Timișoara, Oradea, Constanța și alte orașe
- Salina cu copii și bebeluși: de la ce vârstă, care e potrivită, ce iei cu tine
- Turda sau Slănic Prahova? Care salină să alegi
- Prima vizită într-o salină: temperatură, haine, cât durează, lift sau autobuz, câini
- Băi sărate și lacuri sărate din România: unde faci baie, sezon și preț
- Tratamentul în salină: ce spun operatorii, cât stai, care saline au bază de tratament
