Meduze, rechini și steagurile salvamarilor în Marea Neagră

Pe plajele cu salvamar de pe litoralul românesc, steagul roșu cu galben înseamnă plajă supravegheată, bună de înot; galben sub el înseamnă că înotul e recomandat doar înotătorilor experimentați, iar roșu sub el înseamnă că intrarea în apă e interzisă. Așa scrie în Normele metodologice aprobate prin HG 1136/2007, actul care organizează serviciile de salvamar. Meduzele din Marea Neagră, după Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Marină „Grigore Antipa” (INCDM), nu sunt periculoase. Rechin există: câinele de mare, un pește de fund pe care îl prind pescarii.
Mai jos sunt toate steagurile și ce ai de făcut la fiecare, geamandurile, unde și când sunt salvamarii pe post, cele două specii de meduze pe care le poți vedea la mal și ce se știe sigur despre câinele de mare. Cât de caldă e apa pe luni și când se deschide sezonul sunt în ghidul sezonului la mare.
Pe scurt
- Steagul roșu cu galben arborat singur la postul de salvamar înseamnă plajă supravegheată, destinată înotului (HG 1136/2007, art. 20 și anexa 5).
- Steagul roșu pus sub cel roșu cu galben înseamnă că intrarea în apă e interzisă; galbenul pus sub el înseamnă că înotul e recomandat doar înotătorilor experimentați.
- Cine intră în apă când îmbăierea e interzisă sau trece de geamanduri riscă o amendă de 500–1.000 de lei, după art. 23 din aceleași norme (forma publicată pe legislatie.just.ro în octombrie 2026).
- Steagul în carouri alb-negru marchează zona ambarcațiunilor, unde înotul e interzis; normele românești nu au steag verde.
- INCDM „Grigore Antipa” scrie că speciile de meduze din Marea Neagră nu sunt periculoase; Rhizostoma pulmo, de până la 60 cm, poate irita pielea la un contact prelungit.
- Rechinul întâlnit frecvent în Marea Neagră e câinele de mare (Squalus acanthias), de până la 1,4 m, care trăiește pe fund; spinii lui dorsali pot înțepa pielea celui care îl prinde.
- Ajutorul dat de salvamari și de posturile de prim ajutor de pe plajă e gratuit, iar salvamarii sunt pe post doar în sezonul estival.
Steagurile salvamarilor pe plajă: ce înseamnă fiecare culoare
Steagurile se ridică la posturile de observare ale salvamarilor, iar sensul lor e același pe toate plajele din România, de la mare până la ștranduri: îl fixează art. 20 și anexa nr. 5 din Normele metodologice aprobate prin HG 1136/2007. Steagul de bază e cel roșu cu galben, împărțit orizontal, roșu sus și galben jos. Când flutură singur, plaja e supravegheată și poți înota. Celelalte culori se pun sub el și îl completează.
Normele obligă administratorii plajelor să semnalizeze cu steaguri zonele unde se intră sau nu se intră în apă (art. 5) și pe tine să respecți semnalizarea, să nu treci de geamanduri și să nu intri în apă când îmbăierea e interzisă (art. 6). Pe panourile de pe plajă, instrucțiunile trebuie scrise în română și în două limbi de circulație internațională.
| Steag | Ce înseamnă | Ce faci |
|---|---|---|
| Roșu cu galben, singur | plajă supravegheată de salvamari, destinată înotului; ambarcațiunile nu au voie | înoți în zona marcată, până la geamanduri |
| Roșu cu galben + galben dedesubt | zonă supravegheată, dar înotul nu e recomandat decât înotătorilor experimentați | dacă nu înoți sigur, rămâi la mal; copiii nu intră |
| Roșu cu galben + roșu dedesubt | condițiile nu permit intrarea în apă: intratul în apă e interzis | nu intri deloc; ieși dacă salvamarul te cheamă |
| Carouri alb-negru | zonă rezervată ambarcațiunilor, înotul e interzis | nu înoți acolo; treci în zona de îmbăiere |
| Alb, cu siglă sau nume (opțional) | numele firmei care asigură salvamarul | nimic de făcut: nu e un semnal despre apă |
| Pavilion alb cu „crucea vieții” | sediul postului de prim ajutor (art. 22) | acolo duci pe cineva rănit sau înțepat |
Sursa: Normele metodologice privind organizarea serviciilor publice de salvare acvatică – salvamar și a posturilor de prim ajutor pe plajă, aprobate prin HG 1136/2007, art. 20, art. 22 alin. (4) și anexa nr. 5, forma de pe legislatie.just.ro, verificată pe 30 octombrie 2026.
Steag roșu pe plajă: scăldatul e interzis
Steagul roșu nu apare singur: se pune sub cel roșu cu galben, la postul salvamarului, când „condițiile nu permit accesul persoanelor în apă” (art. 20 lit. c). Normele nu enumeră care sunt aceste condiții. Cât timp e ridicat, nu intri în apă, nici până la genunchi.
Nerespectarea obligațiilor din art. 6, printre care intratul în apă când îmbăierea e interzisă și trecerea dincolo de geamanduri, e contravenție, cu amendă de la 500 la 1.000 de lei (art. 23). Amenda o dau persoanele împuternicite de primărie și de ministerul de interne, iar în 48 de ore poți plăti jumătate din minim. Forma actului de pe portalul legislativ al Ministerului Justiției nu are modificări publicate la sfârșitul lui octombrie 2026.
Steag galben și steag galben cu roșu pe plajă
Cele două se confundă des, pentru că amândouă au galben. Galben cu roșu e steagul de bază, cu roșu sus și galben jos: plaja e supravegheată și apa e bună de înot. Galbenul simplu, pus dedesubt, e avertismentul: înotul nu e recomandat decât înotătorilor experimentați (anexa nr. 5). Anunțul Primăriei Constanța din iulie 2024 spune același lucru cu alte cuvinte: „doar înotătorilor profesioniști”.
Dacă la post nu e ridicat steagul roșu cu galben, plaja nu e semnalizată ca supravegheată: se întâmplă în afara programului, în afara sezonului și pe plajele fără salvamar.
Steag verde și Steagul Albastru (Blue Flag): ce nu sunt
Steag verde nu există în normele românești. Plaja bună de înot e marcată cu roșu cu galben, fără alt steag dedesubt. Anunțul Primăriei Constanța mai adaugă că lipsa steagurilor de avertizare, sau doar steagul alb al operatorului, înseamnă că poți înota.
Steagul Albastru (Blue Flag) e altceva: o distincție dată unui sector de plajă, nu un semnal al salvamarului despre starea mării. În 2026 l-au primit, de exemplu, sectoarele Phoenicia și Axxis de pe Plaja Năvodari – Mamaia Nord. Ce plaje au distincția e în ghidul celor mai frumoase plaje din România.

Geamandurile portocalii: până unde ai voie să înoți
Limita până la care ai voie să înoți e marcată cu geamanduri portocalii, cu adâncimea scrisă cu negru pe ele, puse la cel mult 50–100 m una de alta (art. 21). Unde fundul e uniform, ele stau pe linia adâncimii de 1,50 m la plajele pentru adulți și de 0,70 m la cele pentru copii. Gropile și pragurile de pe fund se marchează cu balize, iar în zonele marcate astfel nu intri.
Culoarul ambarcațiunilor pornește de la mal și e marcat cu un șir de geamanduri mici, colorate alternativ în roșu și galben. Pe acolo ies și intră hidrobicicletele și bărcile, deci nu înoți în el.
Salvamar pe litoral: unde și când sunt pe post
Primăriile care au plaje turistice pe litoralul Mării Negre sunt obligate să înființeze servicii de salvamar și posturi de prim ajutor (art. 3). Salvamarii poartă echipament roșu și galben cu inscripția „SALVAMAR”, iar orice ajutor dat de ei sau de posturile de prim ajutor e gratuit (art. 25). Dacă vezi pe cineva în pericol, anunți postul (art. 6 lit. f).
Salvamarii sunt pe post doar în sezonul estival, ziua. Fiecare primărie își contractează serviciul și își publică singură programul; programele publicate sunt în tabel. Când începe și când se termină sezonul pe litoral e în ghidul sezonului la mare. Pe Plaja Corbu și Plaja Vadu nu e niciun post: ce înseamnă asta e în ghidul plajelor sălbatice.
| Plaja | Cine asigură salvamarul | Program publicat |
|---|---|---|
| Mamaia și plajele din Constanța | Primăria Constanța: peste 100 de salvamari și personal de prim ajutor | 08:30–19:30, tot sezonul estival (anunț din iulie 2024) |
| Năvodari – Mamaia Nord | Primăria Năvodari | 08:00–19:00 (1 mai–15 iulie, 15 august–30 septembrie), 08:00–20:00 (15 iulie–15 august) |
| Costinești | Primăria Costinești, firma Rescue Mar: 16 posturi de observație, două puncte de prim ajutor | 1 iunie–14 septembrie 2026, 08:00–19:00, până la 20:00 între 16 iulie și 15 august |
| Tuzla | posturi plătite de primărie, punct de prim ajutor | doar în sezonul estival; ora nu e publicată |
| Mangalia, Saturn, Venus, Cap Aurora, Jupiter | Primăria Mangalia, licitație pentru vara 2026 | doar în sezonul estival; ora nu e publicată |
| 2 Mai și Vama Veche | Primăria Limanu, contract pentru 2026 | doar în sezonul estival, ziua |
| Corbu și Vadu | niciunul | fără salvamar |
Din paginile plajelor de pe site și din anunțul Primăriei Constanța „Vacanță în siguranță pe plajele din Constanța și Mamaia” (iulie 2024), verificate pe 30 octombrie 2026. Programul se stabilește în fiecare an; confirmă-l la postul de pe plajă.
Top 100

Top 100Meduze în Marea Neagră: ce specii sunt
INCDM „Grigore Antipa” din Constanța numește două specii de meduze pe care e foarte posibil să le întâlnești în apă:
- Meduza de apă rece (Aurelia aurita): translucidă și inofensivă, cu un diametru de până la 30 cm; o vezi în apele mai reci.
- Meduza de apă caldă (Rhizostoma pulmo): alb-lăptoasă, cu o ușoară tentă mov, de până la 60 cm. Institutul avertizează că poate provoca iritații la un contact prelungit.
După același institut, meduzele apar des lângă litoralul românesc mai ales între iulie și octombrie, în special după furtuni sau după creșteri bruște de temperatură.
Sunt periculoase meduzele din Marea Neagră?
Nu, după INCDM „Grigore Antipa”: „speciile de meduze din Marea Neagră nu sunt periculoase”. Institutul scrie că atunci când se înmulțesc, efectul asupra turismului e mai ales unul vizual. Singura atenționare pe care o face e pentru Rhizostoma pulmo, meduza mare, alb-mov, care poate irita pielea dacă stai mult în contact cu ea.
Pentru ce faci după o înțepătură, institutul nu dă indicații, iar textul de aici nu dă sfaturi medicale. Pe plajele cu salvamar există post de prim ajutor, marcat cu pavilion alb cu „crucea vieții”, unde ajutorul e gratuit. Dacă reacția te îngrijorează, mergi la medic.
Există rechini în Marea Neagră? Câinele de mare
Da. Rechinul întâlnit frecvent în Marea Neagră e câinele de mare (Squalus acanthias), scrie FAO într-un ghid din 2025 pentru pescarii din regiune, care cere ca datele despre capturi să fie trimise la INCDM „Grigore Antipa”. Atinge până la 1,4 m și 14 kg, are pete albe pe ambele părți ale corpului și câte un spin la fiecare din cele două înotătoare dorsale. O specie înrudită, câinele de mare cu nas lung (Squalus blainville), de până la 1 m, e prezentă și ea, dar mult mai rar.
Ghidul FAO al rechinilor din Mediterana și Marea Neagră îl descrie ca pește de fund, pe fundurile moi, între 10 și 700 m adâncime. Îl prind accidental plasele, paragatele și traulele pescarilor. Singurul pericol pe care îl notează FAO e pentru cine îl ține în mână: spinii dorsali sunt rigizi și ascuțiți și pot perfora pielea. Dacă vezi unul prins de un pescar, nu-l apuca. În România și Bulgaria, dimensiunea minimă legală de captură e 90 cm.
Alge pe plajă la Mamaia și pe litoral: de unde vin
INCDM explică de ce se strâng vara alge verzi la mal: macroalgele cresc mult când apa e caldă și limpede și are mulți nutrienți, mai ales azot și fosfor, iar valurile puternice le rup de pe pietre și le aduc continuu la mal. Institutul monitorizează algele în fiecare an pe tot litoralul și publică periodic informări despre calitatea apelor de îmbăiere și a plajelor din sectorul Mamaia–Mangalia.
Unde intri în apă cu atenție pe litoral
Câteva locuri au reguli sau riscuri proprii, scrise pe paginile lor:
- Pe Mamaia, fundul mării are pe alocuri gropi rămase de la lucrări, așa că intră în apă în dreptul posturilor de salvamar.
- La Plaja Tuzla, fundul coboară brusc lângă mal și are pietre.
- La Costinești, nu înota până la Epava Evangelia și nu urca pe ea: tabla ruginită taie, iar bucăți desprinse plutesc în apă.
- La Venus, nu te urca pe digurile din stabilopozi: blocurile sunt alunecoase și au goluri adânci între ele.
- În Rezervația Marină 2 Mai – Vama Veche, în zona A nu se înoată deloc; în zona B, doar după regulile salvamarilor.
Ce iei la mare, accesul și sezonul pe scurt sunt în partea practică a ghidului litoralului.



Întrebări frecvente
- Ce înseamnă steagul roșu pe plajă?
- Steagul roșu pus sub cel roșu cu galben înseamnă că intratul în apă e interzis, pentru că condițiile nu permit accesul în apă (HG 1136/2007, art. 20 și anexa 5). Nerespectarea se amendează cu 500–1.000 de lei (art. 23, forma din octombrie 2026).
- Ce înseamnă steagul galben cu roșu pe plajă?
- Steagul roșu cu galben, roșu sus și galben jos, înseamnă plajă supravegheată de salvamari, destinată înotului. Dacă sub el e și un steag galben, înotul e recomandat doar înotătorilor experimentați.
- Ce înseamnă steagul verde pe plajă?
- Normele românești pentru salvamar nu au steag verde. Plaja bună de înot e marcată cu steagul roșu cu galben, fără alt steag sub el.
- Sunt periculoase meduzele din Marea Neagră?
- Nu, după INCDM „Grigore Antipa”, care scrie că speciile de meduze din Marea Neagră nu sunt periculoase. Rhizostoma pulmo, meduza alb-mov de până la 60 cm, poate irita pielea la un contact prelungit.
- Ce specii de meduze sunt în Marea Neagră?
- Cele pe care le vezi des lângă litoralul românesc sunt Aurelia aurita, translucidă, de până la 30 cm, și Rhizostoma pulmo, alb-lăptoasă cu tentă mov, de până la 60 cm. Apar mai ales între iulie și octombrie, scrie INCDM.
- Ce faci dacă te înțeapă o meduză?
- Mergi la postul de prim ajutor de pe plajă, marcat cu pavilion alb cu „crucea vieții”, unde ajutorul e gratuit, sau la medic. Ghidul nu dă sfaturi medicale.
- Există rechini în Marea Neagră?
- Da: câinele de mare (Squalus acanthias), de până la 1,4 m, întâlnit frecvent ca pește prins accidental de pescari, și, mult mai rar, câinele de mare cu nas lung (Squalus blainville), după FAO (2025). Trăiește pe fund, între 10 și 700 m adâncime.
- Când sunt salvamarii pe plajă?
- Doar în sezonul estival, ziua. La Costinești, în 2026, între 1 iunie și 14 septembrie, 08:00–19:00; la Năvodari – Mamaia Nord, 08:00–19:00 sau 08:00–20:00, în funcție de perioadă; la Constanța și Mamaia, 08:30–19:30 (anunț din 2024).
- Este gratuit ajutorul salvamarului?
- Da. Normele aprobate prin HG 1136/2007 (art. 25) spun că salvarea și orice ajutor dat de salvamari și de posturile de prim ajutor sunt gratuite, iar personalul nu are voie să ceară bani.
Surse
- Normele metodologice privind organizarea serviciilor publice de salvare acvatică – salvamar și a posturilor de prim ajutor pe plajă (HG 1136/2007), legislatie.just.ro
- HG 1136/2007 pentru aprobarea normelor metodologice, legislatie.just.ro
- INCDM „Grigore Antipa”: Este foarte posibil să găsești aceste specii de meduze în apa Mării Negre
- INCDM „Grigore Antipa”: De ce apar înfloririle algale (macroalge) în timpul verii
- INCDM „Grigore Antipa”: informare privind calitatea apelor de îmbăiere și a plajelor, sectorul Mamaia–Mangalia
- FAO (2025): Manipularea și eliberarea în siguranță a câinelui de mare în Marea Neagră
- FAO: Field identification guide to the sharks and rays of the Mediterranean and Black Sea
- Primăria Constanța: Vacanță în siguranță pe plajele din Constanța și Mamaia (iulie 2024)
- Primăria Mangalia: servicii publice de salvare acvatică – salvamar și posturi de prim ajutor (2026)
Toate ghidurile
- Pârtii de schi în România: stațiunile și domeniile schiabile pe zone, cu harta
- Când se deschid pârtiile și unde e zăpadă întâi: sezonul de schi în România
- Pârtii de săniuș, bob pe șină și tubing în România: unde mergi cu sania
- Cea mai lungă pârtie din România și celelalte recorduri: cel mai mare domeniu, cea mai înaltă, cea mai grea
- Cele mai apropiate pârtii de București, Cluj, Brașov, Sibiu, Iași, Timișoara și Oradea: distanțe pentru o zi de schi
- Pârtii pentru începători și copii în România: unde înveți să schiezi, școli de schi și culorile pârtiilor
- Peșteri din România: cele care se pot vizita, pe zone, cu harta
- Peșteri de gheață și ghețari subterani din România: Scărișoara, Focul Viu, Vârtop, Borsec
- Peșterile din Apuseni: traseu de 2–3 zile prin Bihor și Alba
- Cea mai mare peșteră din România și celelalte recorduri: cea mai lungă, cea mai adâncă, cea mai veche amenajată
- Cea mai apropiată peșteră de București, Brașov, Cluj, Sibiu, Oradea și Timișoara: distanțe pentru o excursie de o zi
- Peșteri celebre din România care nu se pot vizita: Movile, Topolnița, Vântului, Coliboaia, Peștera cu Oase (și ce vezi în loc)
- Stalactite și stalagmite: ce sunt, cum se formează o peșteră și unde le vezi în România
- Delta Dunării: harta, ce este, localitățile și ce să vizitezi
- Excursie în Delta Dunării: o zi, două sau trei, de unde pleci și cum ajungi la Sulina și Sfântu Gheorghe
- Tulcea obiective turistice: ce vizitezi în oraș și în împrejurimi
- Păsările și animalele din Delta Dunării: pelicani, unde și când îi vezi
- Prima vizită în Delta Dunării: permisul de acces, țânțarii și când să mergi
- Pescuit în Delta Dunării: permisul de pescuit, prohibiția 2026 și unde ai voie
- Sulina sau Sfântu Gheorghe? Plajele din Delta Dunării (și Gura Portiței)
- Delte lângă București: Văcărești, Comana (Delta Neajlovului) și Balta Mică a Brăilei
- Litoralul românesc: stațiunile în ordine, de la nord la sud, cu harta
- Cele mai frumoase plaje din România (și cele cu Blue Flag)
- Sezonul la mare: când se deschide, cât ține și când e apa cea mai caldă
- Plaje sălbatice pe litoralul românesc: Corbu, Vadu, Tuzla și sudul
- Ce stațiune alegi pe litoral: pentru tineri, familii, liniște, buget
- Litoralul cu copii: stațiuni, plaje cu apă mică și ce faci în afara plajei
- Constanța obiective turistice: ce vizitezi în oraș, pe faleză și în împrejurimi
- Saline din România: ghidul complet al salinelor pe care le poți vizita
- Cea mai mare, cea mai adâncă și cea mai veche salină din România
- Cea mai apropiată salină de București, Cluj, Brașov, Sibiu, Iași, Timișoara, Oradea, Constanța și alte orașe
- Salina cu copii și bebeluși: de la ce vârstă, care e potrivită, ce iei cu tine
- Turda sau Slănic Prahova? Care salină să alegi
- Prima vizită într-o salină: temperatură, haine, cât durează, lift sau autobuz, câini
- Băi sărate și lacuri sărate din România: unde faci baie, sezon și preț
- Tratamentul în salină: ce spun operatorii, cât stai, care saline au bază de tratament
