PePlaiuri.roObiective turistice din România

Peșteri de gheață și ghețari subterani din România: Scărișoara, Focul Viu, Vârtop, Borsec

Portalul peșterii la baza avenului, cu pereți de calcar acoperiți de mușchi și o pasarelă de lemn care intră în întuneric
Portalul peșterii la baza avenului, cu pereți de calcar acoperiți de mușchi și o pasarelă de lemn care intră în întuneric · Țetcu Mircea Rareș · CC BY-SA 4.0

În România poți vedea gheață subterană în patru peșteri de pe site: Peștera Ghețarul de la Scărișoara (Alba), singura amenajată cu scări și pasarelă peste gheață și cel mai mare ghețar subteran din țară, Peștera Ghețarul de la Vârtop (Alba), cu gheață în prima sală, Peștera Ghețarul de la Focul Viu (Bihor), văzută doar de la poartă, cu un ghețar care s-a micșorat mult, și Peștera de Gheață din rezervația Scaunul Rotund de la Borsec (Harghita), unde gheața ține doar iarna și primăvara. „Peștera de gheață de la Predeal” e o cavitate mică și neamenajată din Munții Piatra Mare, la care se ajunge doar pe poteci de munte.

Mai jos găsești, pe rând, fiecare peșteră cu ce gheață vezi și cum ajungi, apoi cum se formează gheața, de ce se topește și când e cea mai multă. Pentru celelalte peșteri vizitabile, vezi ghidul peșterilor din România; pentru un drum prin Apuseni care le leagă pe cele din Alba și Bihor, traseul peșterilor din Apuseni.

Pe scurt

  • Ghețarul de la Scărișoara e cel mai mare ghețar subteran din România: Parcul Natural Apuseni îl descrie ca peștera cu cel mai mare bloc de gheață subterană din lume, cu un volum estimat în studii recente la peste 130.000 m³.
  • Gheața de la baza ghețarului de la Scărișoara are cel puțin 10.500 de ani, după forajele publicate în 2017 de Institutul de Speologie „Emil Racoviță” și colaboratorii lui.
  • Ghețarul de la Scărișoara se topește tot mai repede: într-un an suprafața gheții poate pierde 20–25 cm, față de 2–3 cm pe an în medie în cele două decenii dinainte, după cercetătorii Institutului de Speologie (2023).
  • Ghețarul de la Focul Viu, al treilea din țară ca volum după Parcul Natural Apuseni (circa 25.000 m³), s-a micșorat atât de mult încât în 2024 drumeții vedeau doar o pată albă; peștera se vede doar de la poartă.
  • La Vârtop gheața e doar în prima sală și se micșorează mult vara; vizita cu ghid costă 15 lei, zilnic între 15 iunie și 1 septembrie, în rest în weekend, cu programare (Parcul Natural Apuseni, octombrie 2026).
  • Peștera de Gheață de la Borsec, în rezervația Scaunul Rotund, are gheață doar iarna și primăvara, nu e iluminată și se vizitează gratuit, cu lanternă proprie.
  • Peștera de Gheață din Piatra Mare, căutată ca „Peștera de Gheață Predeal”, e o cavitate mică, neamenajată, fără administrator, program sau bilet; nu e un obiectiv turistic amenajat.

Ce peșteri de gheață din România poți vizita

O peșteră de gheață (sau peșteră cu ghețar) e o peșteră în care gheața rămâne de la un an la altul, nu doar țurțurii de la intrare din iernile reci. În România cele mai cunoscute sunt în Munții Apuseni, în Parcul Natural Apuseni: trei au chiar „ghețar” în nume. A patra, la Borsec, e o peșteră rece în travertin în care gheața se formează iarna. Tabelul spune ce vezi în fiecare și cum se intră.

PeșteraJudețGheațaCum se viziteazăBilet (octombrie 2026)
Ghețarul de la ScărișoaraAlbabloc de gheață peste care treci pe pasarelă; peste 130.000 m³ în studii recentecu ghid, pe scări în aven, tot anulnepublicat oficial (~25 lei în relatări din 2026)
Ghețarul de la VârtopAlbablocuri de gheață în prima sală, mai mici varacu ghid, cu lanternă proprie; peste 6 ani15 lei
Ghețarul de la Focul ViuBihor~25.000 m³ după parc; mult micșorat în 2024doar până la poarta de la intrare, pe josgratuit
Peștera de Gheață (Borsec)Harghitastalactite și stalagmite de gheață iarna și primăvaraliber, neiluminată, cu lanternăgratuit
Peștera de Gheață (Piatra Mare, Predeal)Brașovgheață sau zăpadă în fundul peșterii, după relatărineamenajată, doar pe poteci de muntefără administrator

Din paginile obiectivelor de pe site și de pe parcapuseni.ro, verificate la 31 octombrie 2026. Prețurile se schimbă: verifică pe pagina fiecărei peșteri.

Peștera Ghețarul de la Scărișoara

Peștera Ghețarul de la Scărișoara e la 1.165 m altitudine, lângă satul Ghețari, la ~10 km de Gârda de Sus. E singura peșteră de gheață din România amenajată pentru vizitatori obișnuiți: cobori pe scări metalice și de lemn într-un aven larg de 60 m și adânc de aproape 50 m, intri printr-un portal de 24 m lățime în Sala Mare și treci pe o pasarelă cu balustradă chiar deasupra gheții. În dreapta, gheața coboară spre zona numită Biserica, unde în fiecare primăvară cresc stalagmite de gheață din apa care picură din tavan.

Pe pagina peșterii, Parcul Natural Apuseni dă un volum de 75.000 m³ și o grosime medie de 16 m, cifre din măsurători vechi. O măsurătoare cu georadar din 2016 a găsit o grosime maximă de 36 m și a estimat volumul la peste 120.000 m³, iar pagina parcului despre cele zece peșteri ale lui vorbește de peste 130.000 m³ în studiile recente. Forajele publicate în 2017 au datat gheața de la bază la cel puțin 10.500 de ani.

Vizita durează ~45 de minute, se face doar cu ghid, iar înăuntru e în jur de 0 °C și vara. Program și preț: pe pagina peșterii. Pe drumul spre Ghețari, la ~2 km de Gârda de Sus, e Peștera Poarta lui Ionele, fără gheață.

Care este cel mai mare ghețar subteran din România

Ghețarul de la Scărișoara. Parcul Natural Apuseni îl numește peștera cu cel mai mare bloc de gheață subterană din lume, iar cercetătorii care l-au forat îl dau drept cel mai vechi ghețar subteran cunoscut. În țară, parcul pune pe locul doi ca volum Avenul Borțig, de pe Platoul Padiș, și pe locul trei Ghețarul de la Focul Viu, cu circa 25.000 m³. Avenul Borțig nu are pagină pe site.

Peșterile mai lungi sau mai adânci decât Scărișoara sunt alt clasament: vezi cea mai mare peșteră din România.

Se topește Ghețarul Scărișoara?

Da, și mai repede decât oricând de când e studiat. Aurel Perșoiu, de la Institutul de Speologie „Emil Racoviță” din Cluj-Napoca, spunea în aprilie 2023 că într-un singur an suprafața gheții poate pierde 20–25 cm, față de 2–3 cm pe an în medie în ultimii 20 de ani. În februarie 2026, cercetătorii institutului au descris ritmul actual ca fiind cel mai mare din ultimii 100 de ani de cercetări în peșteră.

Explicația dată de cercetători și de parc: iernile mai blânde lasă un strat nou de gheață tot mai subțire, iar verile calde și ploile topesc mai mult decât s-a format. Ghețarul nu dispare de la un an la altul, dar pierde din grosime. Pentru vizitator, consecința e una singură: vezi gheața de pe pasarelă, nu ai voie să cobori pe ea, pentru că blocul e monument al naturii și e măsurat continuu.

Ghețarul de la Focul Viu, lângă Padiș

Peștera Ghețarul de la Focul Viu e pe Valea Galbenei, la marginea Platoului Padiș, tot la 1.165 m. Sala are aproape 50 m înălțime și o fereastră largă în tavan. Pe la prânz, lumina intră pe acolo și cade pe gheață; de aici vine și numele, „focul viu”.

Parcul Natural Apuseni îl descrie ca al treilea ghețar subteran din țară ca volum, cu aproximativ 25.000 m³. Ghețarul pierde însă gheață de ani buni: în 2024, drumeții spuneau că a mai rămas doar o pată albă. O măsurătoare oficială recentă nu există.

Vizitarea e liberă și gratuită, dar doar până la poarta metalică de la intrare, de pe o platformă de lemn de unde vezi sala. Ajungi pe jos, din Poiana Glăvoi, pe circuitul Văii Galbenei marcat cu punct galben (~1 oră dus). Iarna circuitul e interzis.

Peștera Ghețarul de la Vârtop

Peștera Ghețarul de la Vârtop e deasupra cătunului Casa de Piatră, la ~1.170 m, la ~12 km de Gârda de Sus, plus 30–45 de minute de urcat pe o potecă prin pădure. Gheața e doar în prima sală, înaintea porții metalice: blocuri de gheață și țurțuri printre bolovani, care se micșorează mult vara. Restul peșterii, de ~340 m, e cunoscut pentru concrețiunile albe și pentru urma de pas a omului de Neanderthal găsită aici în 1974.

Peștera nu e iluminată. Vizita se face doar cu ghidul, în grupuri de 5–10 persoane, cu lanternă proprie și haine pentru ~4 °C; copiii sub 6 ani nu au voie. Biletul e de 15 lei, după Parcul Natural Apuseni. Atenție la nume: stațiunea și pasul Vârtop de pe DN 75 sunt în altă parte; la peșteră se ajunge din Gârda de Sus. Lângă Casa de Piatră e și portalul Peșterii Coiba Mare, fără gheață.

Peștera de Gheață de la Borsec

Peștera de Gheață de la Borsec (în maghiară Jégbarlang) e în rezervația Scaunul Rotund, un deal de travertin la 2–3 km de parcul stațiunii, pe poteca ce trece pe lângă fosta carieră de travertin. Pe același drum sunt Poiana Zânelor și Grota Urșilor.

Nu e un ghețar propriu-zis, ca la Scărișoara: aerul rece care circulă prin peșteră păstrează gheața doar o parte din an. Iarna și la începutul primăverii se formează stalactite și stalagmite de gheață, care țin până primăvara târziu. Peștera are doar câteva zeci de metri și nu e iluminată.

Intrarea e liberă și gratuită. Ia lanternă și încălțăminte cu talpă bună: iarna și primăvara poteca și treptele pot fi înghețate. Scaunul Rotund e arie protejată, deci nu iei travertin și nu rupi plante.

Foișorul octogonal din lemn al izvorului László, cu grilaj alb și acoperiș de șindrilă, pe o alee pavată din parcul stațiunii
Borsec, HRDeschisGratuit
Stațiuni și băi termale

Există o Peștera de Gheață la Predeal?

Lumea caută „Peștera de Gheață Predeal”, dar peștera nu e în orașul Predeal, ci în Munții Piatra Mare, pe versantul dinspre valea Timișului, între Brașov și Predeal. E o cavitate mică și neamenajată: intrarea e o crăpătură între stânci, nu are scări, iluminat, administrator, program sau bilet. În fundul ei se păstrează, după relatările drumeților, gheață sau zăpadă de la un an la altul.

La ea se ajunge doar pe poteci de munte, pe traseele marcate din zona Dâmbul Morii, aceeași zonă de plecare ca la Canionul Șapte Scări. Nicio instituție nu publică un traseu oficial până la peșteră sau o stare a ei, așa că pe site nu are pagină. Dacă vrei o peșteră de gheață amenajată, cea mai apropiată de Brașov dintre cele de mai sus e cea de la Borsec, iar singura cu scări și pasarelă e Scărișoara.

Cum se formează gheața într-o peșteră

Ghețarii subterani nu sunt ghețari de munte coborâți sub pământ. Se formează în peșteri care funcționează ca o capcană de aer rece: intrarea e sus, de obicei un aven sau o gură largă, iar sala e mai jos. Iarna aerul rece și greu coboară în sală și rămâne acolo; vara, aerul cald, mai ușor, nu are cum să-l împingă afară. Apa de la topirea zăpezii și de la ploi care ajunge în sală îngheață strat peste strat, iar în timp se adună un bloc. La Scărișoara, pe fundul avenului rămâne zăpadă aproape tot anul, iar la Focul Viu, sub fereastra din tavan, s-a strâns o movilă din zăpadă și lemne căzute.

La Borsec mecanismul e același, dar mai slab: aerul rece ține gheața câteva luni, nu de la un an la altul. Cum apar peșterile însele, în calcar, e altă poveste: vezi stalactite și stalagmite: cum se formează o peșteră.

Când e cea mai multă gheață în peșteri

Primăvara, de obicei. Iarna se strânge frigul, iar apa de la topirea zăpezii care picură primăvara în peșteră îngheață: atunci cresc stalagmitele de gheață din zona Biserica de la Scărișoara, iar la Borsec stalactitele și stalagmitele de gheață țin până primăvara târziu. Vara gheața se topește la suprafață: la Vârtop blocurile din prima sală se micșorează mult.

Calendarul de vizitare nu se potrivește însă cu cel al gheții. Scărișoara e deschisă tot anul, dar iarna scările au gheață și drumul spre Ghețari poate fi înzăpezit. Vârtop are program zilnic doar între 15 iunie și 1 septembrie. La Focul Viu circuitul e interzis iarna. Pe scurt: la Scărișoara gheața nouă se vede primăvara, iar vara drumul și scările sunt fără zăpadă; la Borsec mergi la sfârșitul iernii sau primăvara.

Traseul într-o peșteră de gheață: frig, scări, echipament

  • Frigul. La Scărișoara e în jur de 0 °C și vara, la Vârtop ~4 °C. Ia haine groase chiar și în iulie, plus mănuși dacă stai mult pe pasarelă.
  • Scările. La Scărișoara cobori în aven pe scări abrupte, ude sau cu gheață în sezonul rece; traseul nu e accesibil cu căruciorul sau cu scaunul rulant. Ține-te de balustradă și nu păși de pe pasarelă pe gheață.
  • Încălțămintea. Talpă aderentă peste tot; la Vârtop parcul cere bocanci și lanternă proprie care ține cel puțin 30 de minute.
  • Drumul până la peșteră. Scărișoara: câteva minute pe jos de la parcare. Vârtop: 30–45 de minute de potecă. Focul Viu: ~1 oră dus prin pădure. Borsec: 2–3 km de potecă din stațiune. Piatra Mare: traseu de munte.

Restul sfaturilor pentru peșteri (cu copii, cum te îmbraci, ce iei) sunt în ghidul peșterilor din România.

Întrebări frecvente

Care este cea mai mare peșteră de gheață din România?
Peștera Ghețarul de la Scărișoara, din Munții Apuseni (Alba). Parcul Natural Apuseni o descrie ca peștera cu cel mai mare bloc de gheață subterană din lume, cu peste 130.000 m³ în studiile recente.
Câți ani are Ghețarul de la Scărișoara?
Cel puțin 10.500 de ani la bază, după forajele publicate în 2017 de cercetătorii Institutului de Speologie „Emil Racoviță” și colaboratorii lor. Date preliminare citate în 2023 sugerează că ar putea avea până la 13.000 de ani.
Se topește Ghețarul Scărișoara?
Da. Într-un an suprafața gheții poate pierde 20–25 cm, față de 2–3 cm pe an în medie în cele două decenii dinainte, iar în februarie 2026 cercetătorii au spus că ritmul e cel mai mare din ultimii 100 de ani.
Unde este Peștera de Gheață de la Borsec?
În rezervația Scaunul Rotund, la 2–3 km de parcul stațiunii Borsec (Harghita), pe poteca ce trece pe lângă fosta carieră de travertin. Intrarea e gratuită, peștera nu e iluminată, iar gheața se vede iarna și primăvara.
Există o Peștera de Gheață la Predeal?
Există o peșteră mică și neamenajată cu acest nume în Munții Piatra Mare, între Brașov și Predeal, la care se ajunge doar pe poteci de munte. Nu are administrator, program, bilet sau iluminat.
Când e cea mai multă gheață în peșteră?
Primăvara, după ce apa de la topirea zăpezii îngheață în peșteră; vara gheața se topește la suprafață. Scărișoara e deschisă tot anul, dar iarna scările au gheață; la Borsec gheața se vede iarna și primăvara.
Se poate vizita Ghețarul de la Focul Viu?
Doar până la poarta metalică de la intrare, de pe o platformă de lemn, gratuit. Ajungi pe jos din Poiana Glăvoi, în ~1 oră, iar iarna circuitul Văii Galbenei e interzis.
Ce temperatură este în Peștera Ghețarul de la Scărișoara?
În jur de 0 °C vara și sub zero iarna. Ia haine groase și încălțăminte cu talpă aderentă și în miezul verii.

Surse

Toate ghidurile