PePlaiuri.roObiective turistice din România

Cetăți din România: cele mai importante, pe tipuri și regiuni, cu harta

Cetatea Alba Carolina
Cetatea Alba Carolina · foto: RaduP

Pe peplaiuri.ro sunt peste 170 de cetăți și fortificații din România, de la cetățile dacice din Munții Orăștiei și orașele grecești și romane din Dobrogea până la cetățile domnești ale Moldovei și Țării Românești, cetățile bastionare ridicate de Habsburgi și bisericile fortificate ale sașilor. Cele mai cunoscute sunt Cetatea Alba Carolina, cea mai mare cetate bastionară din țară, Cetatea Sighișoara, oraș medieval încă locuit, Cetatea de Scaun a Sucevei, Cetatea Neamț, Cetatea Poenari și Sarmizegetusa Regia.

Ghidul le împarte întâi pe tipuri, într-un tabel, apoi le ia pe regiuni, câte un paragraf scurt cu link spre pagina fiecărei cetăți, unde sunt programul, prețul și drumul. Bisericile fortificate, cetățile dacice și cetățile din Dobrogea au ghiduri separate; aici au doar câte un rezumat. Toate sunt pe harta cetăților și fortificațiilor.

Pe scurt

  • Pe peplaiuri.ro sunt peste 170 de cetăți și fortificații din România (noiembrie 2026): cetăți medievale, bastionare, țărănești, dacice, grecești și romane, castre romane, turnuri de oraș, cule și peste 40 de biserici fortificate.
  • Cea mai mare cetate bastionară din România e Alba Carolina din Alba Iulia, o stea cu șapte bastioane pe circa 70 de hectare, ridicată de Habsburgi în 1715–1738.
  • Cel mai vechi oraș de pe teritoriul României e Histria, colonie grecească întemeiată de Milet pe malul lacului Sinoe, iar printre cele mai vechi cetăți medievale de pe site e Dăbâca, din secolele XI–XII.
  • În patrimoniul UNESCO sunt centrul istoric al Sighișoarei și cele șase cetăți dacice din Munții Orăștiei (din 1999), șapte sate cu biserici fortificate (din 1993 și 1999) și, din 2024, castrele de pe „Frontierele Imperiului Roman – Dacia”.
  • În 2026 s-au redeschis Cetatea Ladislau de la Coronini, castrul Potaissa din Turda și fortificația medievală din Bistrița, iar incinta de sus a Cetății Râșnov rămâne închisă pentru restaurare, cu redeschidere estimată din 2028.
  • Cetatea Aradului e unitate militară și se vizitează doar în zilele de porți deschise; la Cetatea Poenari urci pe 1.480 de trepte, iar din august 2026 urcarea se face doar în grup, format la baza cetății cu ajutorul personalului, așa că poți veni și singur.

Cetăți din România: lista pe tipuri și harta

Tabelul împarte cetățile de pe site pe tipuri, după perioada și felul în care au fost construite, cu cele mai cunoscute exemple și locul în care sunt descrise. Programul și prețul fiecăreia stau pe pagina ei, cu data verificării.

Pe județe, cele mai multe sunt în Brașov și Sibiu, urmate de Alba și Hunedoara: sudul Transilvaniei adună bisericile fortificate, cetățile țărănești și zidurile orașelor săsești. Toate se văd pe harta cetăților și fortificațiilor, iar lista completă e în categoria Cetăți și fortificații.

TipPerioadaExempleUnde le găsești
Cetăți dacicesec. II î.Hr. – I d.Hr.Sarmizegetusa Regia, Costești-Blidaru, Tilișcaghidul cetăților dacice
Cetăți grecești și romane din DobrogeaAntichitate – sec. VIHistria, Callatis, Capidavaghidul cetăților din Dobrogea
Castre și orașe romanesec. II–IVPorolissum, Potaissa, Drobetasecțiunea castrelor romane
Cetăți medievale regale și nobiliaresec. XI–XVIDeva, Șiria, Colț, Bologasecțiunile pe regiuni
Cetăți domneștisec. XIV–XVSuceava, Neamț, PoenariMoldova; Țara Românească
Cetăți țărănești și biserici fortificatesec. XIII–XVIIRâșnov, Rupea, Biertan, Prejmerghidul bisericilor fortificate
Orașe-cetate, turnuri și bastioane de orașsec. XIII–XVIISighișoara, Brașov, Sibiu, Cluj-NapocaSighișoara aici; restul în ghidurile de oraș
Cetăți bastionaresec. XVI–XVIIIAlba Carolina, Oradea, Aradsecțiunea cetăților bastionare
Culesec. XVI–XIXCula Greceanu, Cula Duca, Cula Cartianusecțiunea culelor din Oltenia

Perioadele vin de pe paginile cetăților, citite pe 20 noiembrie 2026; împărțirea pe tipuri e a ghidului. Programul și prețurile sunt pe pagina fiecărei cetăți.

Cetăți redeschise și închise în 2026

Redeschise. Cetatea Ladislau de la Coronini a revenit în circuitul turistic în iunie 2026, după consolidare și restaurare. Castrul legionar Potaissa din Turda e deschis publicului din 2026, cu clădirea comandamentului și termele restaurate. Din Cetatea medievală Bistrița, Turnul Dogarilor și zidurile restaurate s-au redeschis tot în 2026. La Cetatea Oradea, Bastionul Crăișorul s-a redeschis la 1 septembrie 2026, iar la Cetatea Colțești (Cetatea Trascăului) zidurile și două turnuri au fost consolidate în 2026. Cetatea de Scaun a Sucevei a fost închisă în primele luni ale anului pentru consolidări și s-a redeschis la 1 aprilie.

Închise sau cu restricții. Incinta de sus a Cetății Râșnov e închisă din 2020 pentru restaurare; se vizitează doar Grădina Cetății și Turnul Báthory, iar redeschiderea, pe etape, e estimată din 2028. La Cetatea Poenari, după ce în zonă au fost văzuți urși, din august 2026 urcarea se face doar în grup; de la 1 octombrie 2026 grupurile se formează la baza cetății, cu ajutorul personalului, așa că poți veni și individual. Telecabina Cetății Deva e oprită din noiembrie 2025, iar primăria speră să o repornească în primăvara lui 2027. Turnul Sfatului din Sibiu e închis pentru restaurare din ianuarie 2026, pentru circa doi ani.

În lucru. La Cetatea Făgărașului lucrările începute în 2025 pot închide unele zone. Cetatea Ineului și Cetatea Báthory din Șimleu Silvaniei sunt în restaurare, iar interiorul Cetățuii Brașovului e închis pentru lucrări; toate trei se văd din exterior.

Scara metalică ce urcă pe stâncă spre donjon și zidurile cetății, printre copaci tomnatici, sub cer seninTop 100
Căpățânenii Ungureni, AGÎnchis30 lei
Cetăți și fortificații

Cetăți bastionare de tip Vauban: Alba Carolina, Oradea, Arad

Cetățile bastionare au ziduri groase și bastioane în colțuri, gândite să reziste artileriei. Cele mai mari de pe site sunt toate în vestul țării.

Cetatea Alba Carolina din Alba Iulia e cea mai mare cetate bastionară din România: o stea cu șapte bastioane, pe circa 70 de hectare, ridicată de Habsburgi în 1715–1738 în sistemul Vauban. Aici au fost frânți pe roată Horea și Cloșca în 1785, s-a votat Unirea la 1 decembrie 1918 și au fost încoronați Ferdinand și Maria în 1922. Porțile, șanțurile și aleile sunt deschise permanent și gratuit. Sub ea se văd urmele castrului roman, la Apulum – vestigiile romane din Alba Iulia.

Cetatea Oradea e un pentagon cu cinci bastioane, proiectat de arhitecți militari italieni în a doua jumătate a secolului al XVI-lea și refăcut de austrieci în 1775–1777, cu palatul princiar în mijloc și Muzeul Orașului Oradea. Șanțul ei era alimentat cu apă termală și nu îngheța iarna.

Cetatea Aradului e o stea cu șase bastioane, ridicată în 1763–1783 pe malul Mureșului, în sistem Vauban–tenaille. E unitate militară, așa că intri doar în zilele de porți deschise organizate de unitate. Din cetatea Timișoarei a rămas Bastionul Maria Theresia, din 1732–1734, azi cu expozițiile Muzeului Național al Banatului.

Tot cu bastioane sunt Cetatea Medievală Târgu Mureș, cu șapte bastioane ale breslelor în jurul unei curți de circa 4,3 hectare, Cetățuia Brașovului și Cetățuia din Cluj-Napoca, fortificații pe dealurile de deasupra orașelor.

Poarta cetății, cu drapele deasupra arcadei, zidul de cărămidă cu firide alăturat și șanțul cu apă în față, iar în spate turnul galben al bisericiiTop 100
Oradea, BHDeschisGratuit
Cetăți și fortificații

Cetăți în jurul Brașovului și în Țara Făgărașului

Județul Brașov are cele mai multe cetăți de pe site. Cetatea Făgărașului, cu bastioane și șanț cu apă în centrul orașului, a fost reședință a principilor Transilvaniei: între 1670 și 1691 aici s-au ținut 11 Diete. Azi găzduiește Muzeul Țării Făgărașului.

Cetățile țărănești din jur, Cetatea Râșnov, Cetatea Rupea și Cetatea Jimborului, refugii ale comunităților din sate, și Cetatea Feldioara, cu rădăcini în epoca Cavalerilor Teutoni, sunt descrise în ghidul bisericilor fortificate.

Pe dealuri sunt ruine mai vechi: Cetatea Brașovia, pe Tâmpa, la capătul unei drumeții din centrul Brașovului, și Cetatea Heldenburg, un turn de piatră pe o stâncă din Munții Perșani, cu prima mențiune scrisă din 1335 și priveliște peste toată Țara Bârsei. Zidurile, bastioanele și Poarta Ecaterinei din centrul Brașovului sunt în ghidul orașului Brașov, iar Castelul Bran la cetate sau castel.

Cetăți în județele Sibiu și Alba

Castelul Turnu Roșu, din secolul al XIV-lea, păzea intrarea nordică în Defileul Oltului, pe drumul spre Țara Românească, și a fost punct vamal până în 1918. Se vede doar din exterior, de lângă DN7. Cetatea Slimnic, cetate țărănească pe un deal de lângă Sibiu, e în ghidul bisericilor fortificate, iar bastioanele și turnurile breslelor din Sibiu sunt în ghidul orașului Sibiu.

În Alba, pe lângă Alba Carolina, sunt câteva cetăți medievale mai puțin cunoscute. Cetatea Colțești (Cetatea Trascăului) e o ruină din secolul al XIII-lea pe un pinten stâncos deasupra satului, cu priveliște spre Piatra Secuiului. Cetatea Aiudului, în centrul orașului, are ziduri de piatră, turnuri ale breslelor și două lăcașuri de cult în incintă, iar Cetatea Greavilor din Gârbova e o reședință nobiliară fortificată, cu un fost donjon devenit turn cu ceas. La Sebeș se păstrează Turnul Croitorilor (Turnul Studentului), legat de povestea studentului care a supraviețuit asediului turcesc din 1438.

Cetăți în Hunedoara: Deva, Colț și Mălăiești

Cetatea Deva stă pe un con vulcanic de 378 m chiar deasupra orașului și apare în documente din 1269. Are trei incinte în trepte; cea de sus, ovală, cu ruinele Palatului princiar, a fost redeschisă pe 30 mai 2024, după restaurare. Cât timp telecabina e oprită, urci pe potecile din pădure, în 30–45 de minute, sau cu microbuzul electric până la Poarta 1.

În Țara Hațegului sunt două cetăți ale cnezilor români. Cetatea Colț, ruina cnezilor Cândea de pe o stâncă de la intrarea în defileul Râușorului, sub Retezat, e pusă de tradiție în legătură cu „Castelul din Carpați” al lui Jules Verne; la ea urci pe o potecă de 20–30 de minute. Cetatea Mălăiești, din secolul al XIV-lea, are donjon și incintă inelară de piatră și a fost restaurată după 2012. În centrul Orăștiei, Cetatea Orăștiei are ziduri și turnuri rotunde, cu două biserici în incintă.

Cetățile dacice din Munții Orăștiei, tot în Hunedoara, au secțiunea lor, iar Castelul Corvinilor, căutat des ca „cetatea Hunedoara”, e la cetate sau castel.

Cetatea văzută de sus, pe vârful dealului împădurit, cu zidurile incintelor coborând pe versant, orașul Deva în dreapta și soarele răsărind peste ceața de pe Valea MureșuluiTop 100
Deva, HDDeschisGratuit
Cetăți și fortificații
Zidurile de piatră ale cetății, cu potecă prin iarbă printre ele și dealuri împădurite în spate
Râu de Mori, HDDeschisGratuit
Cetăți și fortificații

Cetăți în Mureș, Cluj, Sălaj și Ținutul Secuiesc

Cetatea Sighișoara e unul dintre puținele orașe medievale fortificate din Europa care sunt și azi locuite. Din zidul de circa 930 m, apărat de 14 turnuri ale breslelor, se păstrează nouă turnuri, între ele Turnul cu Ceas din Sighișoara, de 64 m. Centrul istoric e în patrimoniul UNESCO din 1999 și se vizitează liber, la orice oră. La Cetatea Medievală Târgu Mureș intri fără bilet într-o curte largă, folosită ca parc.

În Cluj și Sălaj sunt ruinele mai multor cetăți regale. Cetatea Bologa are un turn rotund deasupra Crișului Repede și ziduri consolidate în 2018–2020, Cetatea Liteni stă pe o stâncă deasupra Văii Iara, iar Cetatea Dăbâca, fostă cetate regală din secolele XI–XII, păstrează valuri de pământ și un zid refăcut. Din Cetatea Almașului a rămas un turn de circa 20 m. La Șimleu Silvaniei, Cetatea Báthory e în restaurare, iar în județul Satu Mare Cetatea Ardud are un turn alb crenelat. Turnurile din centrul Clujului sunt în ghidul orașului Cluj-Napoca.

În Ținutul Secuiesc, Cetatea Mikó din Miercurea Ciuc, castel renascentist refăcut ca fortificație, e sediul Muzeului Secuiesc al Ciucului. La Odorheiu Secuiesc se păstrează zidurile și bastioanele Cetății Székelytámadt, iar Cetatea Bálványos e o ruină la peste 1.000 m, la o oră de urcare prin pădure de la stațiunea Băile Bálványos.

Castelul văzut din colț, cu aripa lungă cu poarta de intrare în piatră, turnul din stânga și corpul înalt din dreapta, sub acoperișuri noi de țiglă roșie
Miercurea Ciuc, HRÎnchis25 lei
Cetăți și fortificații

Cetăți în Banat și Crișana: Șiria, Șoimoș și Ineu

Județul Arad are, pe lângă cetatea bastionară, patru cetăți medievale. Cetatea Șiriei, ruină de piatră din secolul al XIII-lea pe Dealul Cetății, are o priveliște largă spre Câmpia Aradului și acces liber, fără program. Cetatea Șoimoș, cetate regală din același secol, stă pe o stâncă deasupra Mureșului, lângă Lipova; după prăbușirea unui zid în februarie 2024, zona afectată e izolată. La Cetatea Deznei urci pe poteci marcate prin pădure, iar Cetatea Ineului, cu patru turnuri circulare pe malul Crișului Alb, e în restaurare și se vede din exterior.

În Banat, Cetatea Carașului, atestată în 1323, are două șanțuri săpate în stâncă deasupra Cheilor Carașului. Cetatea Jdioarei e o ruină în pădure, la care ajungi pe jos, iar Cetatea Făgetului păstrează fundații și ziduri joase din secolele XVI–XVII. Oradea, Arad și Timișoara sunt la cetățile bastionare, iar Cetatea Ladislau, de lângă Coronini, la Dunăre.

Cetățile Moldovei și ale lui Ștefan cel Mare

Cetățile de scaun ale Moldovei au fost ridicate de Petru Mușat la sfârșitul secolului al XIV-lea și întărite de Ștefan cel Mare. Cetatea de Scaun a Sucevei apare într-un act din 1388 și a rezistat asediului lui Mahomed al II-lea din 1476; după el, Ștefan cel Mare a dublat-o cu un zid gros de peste 3 m. Azi e muzeu, cu cea mai amplă colecție de arme medievale din Moldova, iar în august curtea ei găzduiește Festivalul de Artă Medievală „Ștefan cel Mare”.

Cetatea Neamț, numită des și Cetatea Neamțului, stă pe stânca Timuș, deasupra Târgu Neamțului. Ștefan cel Mare i-a adăugat o incintă cu patru bastioane semicirculare și podul pe piloni de piatră, iar în 1476 sultanul a asediat-o aproape o săptămână fără să o cucerească. Restaurată în 2007–2009, are peste 20 de încăperi amenajate ca muzeu.

Pe dealul Șeptilici din Suceava sunt ruinele Cetății Șcheia, de la sfârșitul secolului al XIV-lea, la care ajungi pe jos, prin pădure. Moldova are și mănăstiri cu ziduri de incintă și turnuri, ca Mănăstirea Cașin, Mănăstirea Solca și complexul armenesc Mănăstirea Zamca din Suceava; celelalte mănăstiri ale Bucovinei sunt la Mănăstiri.

Fortul mușatin cu poarta gotică și stema Moldovei, văzut de pe podul de lemn din curtea exterioarăTop 100
Târgu Neamț, NTÎnchis24 lei
Cetăți și fortificații

Cetăți în Țara Românească: Poenari și Vlad Țepeș

Cetatea Poenari, pe Muntele Cetățuia, deasupra Cheilor Argeșului, pe Transfăgărășan, e cetatea cu cea mai solidă legătură cu Vlad Țepeș: cronicile povestesc cum domnul i-a pus pe târgoveștenii pedepsiți să lucreze la ziduri, iar săpăturile confirmă o extindere a cetății în secolul al XV-lea. Urci pe 1.480 de trepte prin pădure. S-a redeschis în aprilie 2025, după restaurare; de atunci, din cauza urșilor, accesul a fost limitat de mai multe ori, așa că verifică regulile înainte de drum.

Curtea Domnească din Târgoviște, căutată și ca „cetatea Târgoviște”, a fost reședința domnilor Țării Românești aproape trei secole. Sub Vlad Dracul și Vlad Țepeș a primit fortificații puternice, iar Turnul Chindiei, de 27 m, e pus de tradiție pe seama lui Vlad Țepeș. Pe vechiul drum dintre Țara Românească și Transilvania, Cetatea Oratea, din secolul al XIV-lea, are ziduri de piatră consolidate deasupra satului Podu Dâmboviței.

Lângă București, Fortul 13 Jilava, fort din centura capitalei ridicat în 1870–1890, a devenit închisoare politică; e pe Lista indicativă UNESCO din 2024. Cetățile medievale de pe malul Dunării, ca Turnu și Giurgiu, sunt la secțiunea Dunării.

Scara metalică ce urcă pe stâncă spre donjon și zidurile cetății, printre copaci tomnatici, sub cer seninTop 100
Căpățânenii Ungureni, AGÎnchis30 lei
Cetăți și fortificații

Cetăți la Dunăre, de la Porțile de Fier la Giurgiu

Pe malul românesc al Dunării, în afara Dobrogei, se înșiră cetăți romane și medievale. Lângă Coronini, Cetatea Ladislau, din secolul al XV-lea, are un turn-belvedere de unde vezi stânca Babacaia și cetatea Golubac de pe malul sârbesc. Lângă Svinița, din Cetatea Tricule ies din apă două turnuri cu creneluri, rămase dintr-o fortificație cu trei turnuri.

La Drobeta-Turnu Severin, Castrul roman Drobeta păzea capătul nordic al Podului lui Traian, iar Cetatea Medievală a Severinului, centrul Banatului de Severin în secolul al XIII-lea, e o ruină într-un parc, cu un festival medieval în fiecare an, la sfârșitul verii. Mai la vale, Castrul roman de la Hinova are ziduri joase și șapte turnuri, iar la Corabia Cetatea Sucidava păstrează zidurile orașului roman târziu, „fântâna secretă” și piciorul nordic al podului lui Constantin cel Mare, inaugurat în 328.

În aval, Cetatea Turnu din Turnu Măgurele, atestată în vremea lui Mircea cel Bătrân și stăpânită de otomani până în 1829, are un turn central circular consolidat, iar Cetatea Giurgiu, ridicată pe o fostă insulă a Dunării, păstrează ziduri groase de piatră. Cetățile de la Dunăre din Dobrogea, ca Capidava sau Carsium, sunt în ghidul cetăților din Dobrogea.

Culele din Oltenia: case boierești fortificate

Culele sunt case boierești fortificate din Oltenia, cu parter masiv și etaj cu cerdac sau pridvor, ridicate între secolele XVI și XIX. Pe site sunt șase. Cula Greceanu, un turn boieresc din secolul al XVI-lea completat în secolul al XVIII-lea, e cea mai veche din Complexul Muzeal Măldărești, de lângă Horezu; în același complex e Cula Duca, din 1812–1827, cumpărată în 1910 de I.G. Duca.

În Gorj, Cula Cartianu, din jurul anului 1760, găzduiește un muzeu al portului popular gorjenesc, iar Cula Glogovenilor are un beci masiv din secolul al XVII-lea și un etaj cu pridvor de lemn. Lângă Drobeta-Turnu Severin sunt Cula Nistor, din Cerneți, cu cerdac pe stâlpi sculptați, și Cula Tudor Vladimirescu, de pe dealul Gârdanului, aflată în restaurare.

Cula Duca, bloc alb cu acoperiș de șindrilă în patru ape și cerdac cu arcade, văzută din iarbă, între conifere
Măldărești, VLÎnchis
Cetăți și fortificații

Castre romane din România: Porolissum, Potaissa, Micia

Pe site sunt aproape 30 de castre și orașe romane, cele mai multe pe fosta frontieră a Daciei; multe sunt, din 2024, componente ale sitului UNESCO „Frontierele Imperiului Roman – Dacia”. La cele mai multe vezi ruine joase sau doar valuri de pământ în câmp; amenajate pentru vizită sunt câteva.

Complexul arheologic Porolissum, de la Moigrad, în Sălaj, e cel mai nordic bastion al Daciei romane, cu porțile castrului reconstruite, drumul imperial pavat și amfiteatrul. Castrul legionar Potaissa din Turda, al Legiunii a V-a Macedonica, are comandamentul și termele restaurate. La Alba Iulia, Apulum – vestigiile romane din Alba Iulia păstrează poarta de sud a castrului Legiunii a XIII-a Gemina, iar Ulpia Traiana Sarmizegetusa, capitala Daciei romane, are amfiteatrul restaurat și muzeu.

Mai sunt de văzut Castrul roman Micia, lângă Deva, cu amfiteatrul și băile romane, Castrul roman Jidova (Jidava) de la Câmpulung, singurul castru de piatră de pe Limes Transalutanus, cu muzeu de sit, Castrul roman Arutela, lângă Mănăstirea Cozia, cu poarta reconstituită, Castrul roman de la Buciumi și Castrul roman de la Călugăreni, azi parc arheologic. Castrul roman de la Hoghiz e cel mai mare castru auxiliar din estul Daciei, Castrul roman Tibiscum cel mai amplu cercetat sit roman din Banat, iar Castrul roman de la Pietroasele e un castru târziu, din secolul al IV-lea, la nord de Dunăre. Castrele de la Dunăre sunt la secțiunea Dunării.

Biserici fortificate și cetăți țărănești din Transilvania

Peste 40 de biserici fortificate de pe site sunt în categoria cetăților: biserici săsești, secuiești și maghiare înconjurate de ziduri cu turnuri, în care satul se apăra la nevoie. Șapte sate cu biserici fortificate sunt în patrimoniul UNESCO: Biserica fortificată din Biertan, Cetatea Câlnic, Biserica fortificată din Dârjiu, Biserica fortificată din Prejmer, Biserica fortificată din Saschiz, Biserica fortificată din Valea Viilor și Biserica fortificată din Viscri. Cetățile țărănești, ca Râșnov, Rupea sau Cetatea de refugiu din Saschiz, erau refugiul satelor din jur.

Toate, cu traseul Rupea – Viscri – Saschiz, sunt în ghidul bisericilor fortificate din Transilvania.

Cetățile dacice din Munții Orăștiei

Cetățile dacice de pe site sunt din secolele II î.Hr. – I d.Hr. Șase sunt în patrimoniul UNESCO din 1999, în ansamblul „Cetățile dacice din Munții Orăștiei”: Sarmizegetusa Regia, capitala regatului dac, Cetatea dacică Costești-Cetățuie, Cetatea dacică Costești-Blidaru, Cetatea dacică Piatra Roșie, Cetatea dacică Bănița și Cetatea dacică Căpâlna, singura din județul Alba. În afara ansamblului sunt Cetatea dacică de la Tilișca, în Mărginimea Sibiului, și Cetatea dacică Piatra Craivii, în Munții Trascăului.

Cum ajungi la fiecare și cum le legi într-un traseu e în ghidul cetăților dacice.

Cetăți grecești, romane și medievale din Dobrogea

Între Dunăre și Marea Neagră sunt cele mai vechi orașe fortificate de pe site. Cetatea Histria, colonie întemeiată de Milet pe malul lacului Sinoe, e cel mai vechi oraș de pe teritoriul României; Cetatea Callatis e orașul grecesc din care s-a născut Mangalia, iar Cetatea Argamum stă pe Capul Doloșman, deasupra lacului Razim. Cetățile romane și bizantine sunt Cetatea Capidava, Cetatea Carsium, Cetatea Dinogetia, Cetatea Noviodunum, Cetatea Troesmis, Cetatea Halmyris, Cetatea Ulmetum și Cetatea Ibida, plus Tropaeum Traiani – Adamclisi, cu monumentul triumfal al lui Traian și ruinele cetății romane. Cetatea Enisala, din secolul al XIV-lea, ridicată probabil de genovezi, are una dintre cele mai largi priveliști din Dobrogea.

Toate sunt în ghidul cetăților din Dobrogea.

Cele mai frumoase cetăți din România, pe criterii

Nu există un clasament oficial al cetăților, dar după ce publică paginile lor, câteva ies în față la fiecare criteriu.

Cea mai mare. Cetatea Alba Carolina, cea mai mare cetate bastionară din țară, pe circa 70 de hectare. Dintre incintele medievale, Cetatea Medievală Târgu Mureș, de circa 4,3 hectare, e una dintre cele mai mari din Transilvania.

Cea mai veche. Cetatea Histria e cel mai vechi oraș de pe teritoriul României. Printre cele mai vechi cetăți medievale de pe site e Cetatea Dăbâca, fostă cetate regală din secolele XI–XII.

Încă locuită. Cetatea Sighișoara, oraș medieval cu străzi pietruite și peste o sută de case-monument, în patrimoniul UNESCO.

Priveliștea. Cetatea Poenari, deasupra Cheilor Argeșului, Cetatea Deva, peste Valea Mureșului, Cetatea Rupea, peste colinele Transilvaniei, Cetatea Enisala, peste lacurile Razim și Babadag, și Cetatea Heldenburg, peste Țara Bârsei.

Restaurate, cu muzeu. Cetatea de Scaun a Sucevei, Cetatea Neamț, Cetatea Făgărașului și Cetatea Oradea au săli amenajate ca muzeu. Rupea a fost restaurată în 2010–2013, Cetatea Feldioara în 2013–2017, iar incinta de sus a Devei în 2024.

Fără bilet. Alba Carolina, curțile Cetății Oradea, Sighișoara și Cetatea Medievală Târgu Mureș se străbat liber; se plătesc doar muzeele.

Cu copiii. La Alba Carolina, schimbarea gărzii se ține vara, iar sâmbăta seara are cai și salve de tun. Cetatea Neamț are încăperi cu manechine în costume de epocă, iar Suceava o Sală a Voievozilor cu tronuri de lemn și un film despre cetate. Poenari, cu 1.480 de trepte, și ruinele de pe stânci, ca Colț, cer condiție fizică și atenție la margini.

Scara metalică ce urcă pe stâncă spre donjon și zidurile cetății, printre copaci tomnatici, sub cer seninTop 100
Căpățânenii Ungureni, AGÎnchis30 lei
Cetăți și fortificații
Cetatea văzută de sus, pe vârful dealului împădurit, cu zidurile incintelor coborând pe versant, orașul Deva în dreapta și soarele răsărind peste ceața de pe Valea MureșuluiTop 100
Deva, HDDeschisGratuit
Cetăți și fortificații
Fortul mușatin cu poarta gotică și stema Moldovei, văzut de pe podul de lemn din curtea exterioarăTop 100
Târgu Neamț, NTÎnchis24 lei
Cetăți și fortificații

Cetate sau castel: Bran, Corvinilor și Făgăraș

Cetatea e o fortificație făcută pentru apărare, cu ziduri și turnuri; castelul e o reședință, uneori fortificată. Multe locuri au trecut de la una la alta, așa că se caută cu ambele nume.

Castelul Bran a fost ridicat de brașoveni în 1377–1388 ca cetate de graniță și punct de vamă la intrarea în pasul Bran. A devenit reședință de vară după ce orașul Brașov l-a dăruit, în 1920, reginei Maria. Faima de „castel al lui Dracula” vine din romanul lui Bram Stoker; legătura cu Vlad Țepeș e subțire. Castelul Corvinilor, căutat ca „cetatea Hunedoara”, a pornit de la o cetate regală de piatră, transformată de Ioan de Hunedoara după 1440 într-o reședință gotică.

Invers, Cetatea Făgărașului a fost transformată de Ștefan Mailat din cetate militară în castel fortificat, dar a rămas „cetate” în numele ei, la fel ca Cetatea Mikó, un castel renascentist. Iar „castelul Poenari”, „castelul Râșnov” sau „castelul Deva”, cum se caută des, sunt Cetatea Poenari, Cetatea Râșnov și Cetatea Deva. Castelele propriu-zise sunt în categoria Castele și palate.

Înainte de vizită: program, bilete și acces

Program și preț. Cetățile restaurate, cu muzeu, au program și bilet, iar multe sunt închise lunea: Cetatea Neamț, Cetatea Făgărașului, muzeele din Alba Carolina și Oradea și, în afara verii, Cetatea de Scaun a Sucevei. Orele și tarifele se schimbă de la un sezon la altul; sunt pe pagina fiecărei cetăți, cu data verificării. Ruinele în aer liber, ca Șiria, Colț, Liteni sau Heldenburg, n-au program, iar unele n-au nici iluminat, așa că urci ziua.

Urcări. La multe cetăți se ajunge doar pe jos: 1.480 de trepte la Poenari, 30–45 de minute pe potecă la Deva cât timp telecabina e oprită, 20–30 de minute la Colț, circa o oră la Bálványos. Încălțămintea bună contează. Pe dealul Devei și la Colț trăiesc vipere, iar în zona Poenari, urși.

Acces restricționat. Cetatea Aradului e unitate militară: intri doar în zilele de porți deschise, de obicei cu actul de identitate. Castelul Turnu Roșu și Cetățuia Brașovului se văd doar din exterior, iar la Râșnov se vizitează doar Grădina Cetății și Turnul Báthory. Sighișoara e locuită: în cetate intră cu mașina doar locuitorii și cei cazați înăuntru.

Întrebări frecvente

Câte cetăți sunt în România?
Nu există o listă oficială unică. Pe peplaiuri.ro sunt peste 170 de cetăți și fortificații (noiembrie 2026): cetăți medievale, bastionare, țărănești, dacice, grecești și romane, castre romane, turnuri de oraș, cule și peste 40 de biserici fortificate.
Care este cea mai mare cetate din România?
Cetatea Alba Carolina din Alba Iulia, cea mai mare cetate bastionară din țară: o stea cu șapte bastioane, întinsă pe circa 70 de hectare, ridicată de Habsburgi în 1715–1738. Porțile și aleile ei sunt deschise permanent și gratuit.
Care este cea mai veche cetate din România?
Histria, colonie grecească întemeiată de Milet pe malul lacului Sinoe, e cel mai vechi oraș de pe teritoriul României. Cetățile dacice din Munții Orăștiei sunt din secolele II î.Hr. – I d.Hr., iar printre cele mai vechi cetăți medievale e Dăbâca, din secolele XI–XII.
Care sunt cele mai frumoase cetăți din România?
Nu există un clasament oficial. Cele mai cunoscute sunt Alba Carolina, Sighișoara, Cetatea de Scaun a Sucevei, Cetatea Neamț, Cetatea Făgărașului și Cetatea Deva; pentru priveliște ies în față Poenari, Rupea și Enisala.
Ce cetăți din România sunt în patrimoniul UNESCO?
Centrul istoric al Sighișoarei și cele șase cetăți dacice din Munții Orăștiei, din 1999; șapte sate cu biserici fortificate, Biertan din 1993 și celelalte din 1999; și, din 2024, castrele de pe „Frontierele Imperiului Roman – Dacia”, ca Porolissum, Potaissa sau Micia.
Care este diferența dintre cetate și castel?
Cetatea e o fortificație făcută pentru apărare, castelul o reședință, uneori fortificată. Castelul Bran a fost construit ca cetate de graniță și a devenit reședință regală, iar Cetatea Făgărașului a fost transformată în castel fortificat, dar și-a păstrat numele.
Care este cetatea lui Vlad Țepeș?
Cetatea Poenari, deasupra Cheilor Argeșului, pe Transfăgărășan, e cea cu cea mai solidă legătură cu Vlad Țepeș, după cronici și săpături. Curtea Domnească din Târgoviște a fost reședința lui, iar legătura Castelului Bran cu el e subțire.
Ce cetăți a construit Ștefan cel Mare?
Cetatea de Scaun a Sucevei și Cetatea Neamț au fost ridicate de Petru Mușat și întărite de Ștefan cel Mare, care le-a adăugat ziduri și bastioane. Amândouă au rezistat asediului lui Mahomed al II-lea din 1476.
Se poate vizita Cetatea Aradului?
Doar în zilele de porți deschise organizate de unitatea militară care are sediul în cetate, de obicei cu actul de identitate (noiembrie 2026). Cetatea e a municipiului Arad din 2022, dar deschiderea permanentă depinde de mutarea unității.
Ce cetăți sunt lângă Brașov?
În Țara Bârsei sunt cetățile țărănești Râșnov, Rupea și Feldioara, Castelul Bran, ruinele Cetății Brașovia pe Tâmpa și Cetatea Heldenburg de la Crizbav; Cetatea Făgărașului e la jumătatea drumului spre Sibiu.

Bilete și tururi

Linkuri afiliate: primim un comision, fără cost în plus pentru tine.

Surse

Obiective pe zone și categorii

Ghiduri înrudite

Toate ghidurile despre Cetăți →Toate ghidurile →