201 rezultate
Cel mai vechi muzeu din Ținutul Secuiesc, într-o clădire proiectată de Kós Károly în 1911–1912: istorie, etnografie, științele naturii și o grădină cu porți secuiești.
Reședința de vară a baronului Samuel von Brukenthal, guvernatorul Transilvaniei, ridicată în stil baroc pe o terasă deasupra Oltului, cu grădina barocă, oranjeria și o mică expoziție în sălile palatului.
Parcul istoric al Clujului, amenajat din 1838 pe malul Someșului Mic, cu lacul Chios, vechiul Casino, foișorul de muzică și o alee centrală între arbori bătrâni; clujenii îi spun Parcul Mare.
Primul muzeu în aer liber din România, pe dealul Hoia: gospodării, ateliere și instalații țărănești și trei biserici de lemn, adunate pe ~16 hectare într-un sat răsfirat.
Cea mai lungă și mai înaltă creastă de calcar din România, de 25 km, cu Vârful La Om la 2.238 m, Prăpăstiile Zărneștilor, Cabana Curmătura și trasee pentru toate nivelurile.
Primul parc național al României, înființat în 1935 în Munții Retezat: creste de granit peste 2.000 m, Vârful Peleaga (2.509 m) și peste 80 de lacuri glaciare, străbătute de trasee marcate.
Trecătoarea prin care DN1A trece din valea Teleajenului în Țara Bârsei, la 1.263 m, sub Munții Ciucaș: drum de munte între Cheia și Săcele și punctul de plecare spre Vârful Ciucaș.
Peșteră străbătută de un pârâu de munte, la nord de Petroșani, cu un portal de 20 m și o galerie de circa 466 m care se parcurge cap-coadă pe pasarele, sub Cetatea dacică Bănița.
Peșteră neamenajată în Munții Bihorului, lângă Casa de Piatră: un portal uriaș, înalt de zeci de metri, prin care se pierde în subteran pârâul Gârdișoara.
Peșteră neamenajată din Munții Bihorului, cu gheață la intrare și concrețiuni albe, în care s-a găsit în 1974 o urmă de pas a omului de Neanderthal, veche de cel puțin 62.000 de ani.
Peșteră activă din Munții Trascăului, cu un portal de aproape 40 m în peretele de calcar și un râu subteran cu lacuri și cascade, care se vizitează doar în ture ghidate, în costum de neopren.
Piața centrală a Sibiului vechi, de cca 140 pe 90 de metri, închisă de case negustorești cu „ochi” pe acoperișuri, de Palatul Brukenthal, de biserica iezuiților și de Turnul Sfatului.
Singura poartă medievală păstrată a cetății Brașovului, un turn alb din 1559 cu patru turnulețe și stema orașului; alături, Poarta Șchei, arcul neoclasic din 1827–1828.
Cea mai cunoscută stațiune de schi din România, la peste 1.000 m, sub Postăvaru: 12 pârtii, telecabine până aproape de vârf, iar vara trasee prin pădure și panorame spre Brașov.
Clădirea vechii școli din curtea Bisericii Sf. Nicolae din Șcheii Brașovului, azi muzeu: sala de clasă cu bănci de lemn, replica tiparniței lui Coresi și cărți românești vechi de cinci secole.
