
Catedrala Armeano-Catolică din Gherla
Biserica barocă „Sfânta Treime”, ridicată de armenii din Armenopolis între 1748 și 1804, domină centrul orașului Gherla și păstrează o „Coborâre de pe cruce” atribuită lui Rubens sau școlii sale.
351 de rezultate

Biserica barocă „Sfânta Treime”, ridicată de armenii din Armenopolis între 1748 și 1804, domină centrul orașului Gherla și păstrează o „Coborâre de pe cruce” atribuită lui Rubens sau școlii sale.

Catedrala ortodoxă din Piața Avram Iancu, ridicată între 1923 și 1933 în stil neobizantin cu elemente brâncovenești, cu turla centrală înconjurată de 18 coloane și interior acoperit treptat cu mozaic.

Ruinele unei cetăți regale medievale de pe un deal de deasupra Crișului Repede, cu un turn rotund păstrat și ziduri consolidate în 2018–2020, la mică distanță de castrul roman Resculum.

Ruinele unei cetăți dacice pe un deal împădurit deasupra Văii Sebeșului: ziduri de calcar în tehnica murus dacicus și baza unui turn-locuință, singurul sit UNESCO dacic din județul Alba.

Cetate dacică pe dealul Cetățuia, la intrarea în Munții Orăștiei: valuri de pământ, zid de piatră în tehnică elenistică, turnuri-locuință și temple, sit UNESCO.

Reședință nobiliară fortificată din centrul Gârbovei, cu ziduri de piatră, un fost donjon devenit turn cu ceas și un turn de poartă folosit pentru păstrarea slăninii.

Cetate țărănească în ruină, cu zid de incintă și turnuri de piatră, pe un deal de la marginea satului Jimbor, pe drumul de la Rupea spre Secuime; are o inscripție de restaurare din 1692.

Din fortificația săsească a Bistriței a rămas Turnul Dogarilor, de 25 m, și porțiuni de zid de piatră din secolele XV–XVI, restaurate prin PNRR și redeschise în 2026.

Zidurile și bastioanele unei cetăți renascentiste se păstrează pe strada Tompa László, în centrul vechi din Odorheiu Secuiesc.

Conac din secolul al XVII-lea cu aspect de la 1903, înconjurat de parc, în care funcționează muzeul „Mikes Kelemen”: patru camere memoriale ale unor personalități născute în Zagon.

Conac de secol XIX din Câmpia Turzii, restaurat prin PNRR și deschis publicului în 2026 ca centru de turism cultural, cu expoziții și Casa Metalurgiei în subsol.

Grădina zoologică de pe Platoul Cornești, deschisă din 1964 și întinsă azi pe 42 de hectare de pădure, cu elefanți, girafe, gibboni, tigri, lei și urși, cea mai mare din țară ca suprafață.

Domeniu schiabil sub vârful Harghita Mădăraș, cel mai înalt din Munții Harghita: 4,5 km de pârtii prin pădurea de molid, schi de seară și, vara, drumeții spre vârf și via ferrata.

Stațiune montană la circa 1.300 m, pe versantul Munților Harghita, deasupra orașului Miercurea Ciuc: pârtii de schi prin pădurea de molid iarna, mofetă și drumeții pe creastă vara.

Mănăstirea de pe dealul de lângă Gherla unde se păstrează icoana Maicii Domnului pictată în 1681, cea care a lăcrimat în 1699; locul celui mai mare pelerinaj din Transilvania, de Sfânta Maria Mare.














