Obiective în Transilvania

Lac de acumulare lung de aproape 9 km pe Someșul Cald, la circa 30 km de Cluj-Napoca, cu versanți împăduriți, un baraj în arc de 97 m și ieșiri pe apă cu vela sau caiacul.

Cel mai adânc lac glaciar din România, cu 29 m, la aproape 2.000 m în sud-vestul Parcului Național Retezat; se ajunge doar pe jos, într-o drumeție lungă de o zi.

Stațiune balneară la 15 km de Sibiu, cu lacuri sărate formate pe locul unor ocne de sare prăbușite: vara faci baie în apă în care plutești, între maluri albe de sare.

Cel mai important palat baroc din Transilvania, ridicat între 1774 și 1785 în Piața Unirii din Cluj, cu statui antice pe atic; găzduiește Muzeul de Artă, cu cinci secole de pictură românească și transilvăneană.

Trecătoarea prin care DN1A trece din valea Teleajenului în Țara Bârsei, la 1.263 m, sub Munții Ciucaș: drum de munte între Cheia și Săcele și punctul de plecare spre Vârful Ciucaș.

Trecătoarea prin care DN17 trece la 1.201 m din Transilvania spre Bucovina, între Bistrița și Vatra Dornei: pășuni cu molizi, crucea de 31 m și hotelul inspirat de Borgo Pass din „Dracula”.

Peșteră străbătută de un pârâu de munte, la nord de Petroșani, cu un portal de 20 m și o galerie de circa 466 m care se parcurge cap-coadă pe pasarele, sub Cetatea dacică Bănița.

Peșteră neamenajată în Munții Bihorului, lângă Casa de Piatră: un portal uriaș, înalt de zeci de metri, prin care se pierde în subteran pârâul Gârdișoara.

Peșteră neamenajată din Munții Bihorului, cu gheață la intrare și concrețiuni albe, în care s-a găsit în 1974 o urmă de pas a omului de Neanderthal, veche de cel puțin 62.000 de ani.

Peșteră activă din Munții Trascăului, cu un portal de aproape 40 m în peretele de calcar și un râu subteran cu lacuri și cascade, care se vizitează doar în ture ghidate, în costum de neopren.

Peșteră iluminată pe versantul Postăvarului, între Râșnov și Poiana Brașov, cu o sală mare de peste 20 m înălțime, vizitată cu ghid, în care se țin uneori concerte.

Un perete de argile și gresii roșii lung de 800 m, la marginea Sebeșului, crestat de ploi în coloane, turnuri și piramide de pământ, un relief de tip badlands rar în România.

Ștrandul istoric al Turzii, pe Lacul Roman, un lac sărat format în vechi exploatări de sare, în cartierul Băile Sărate. Aici s-a născut stațiunea balneară a orașului, pe la 1840.

Drumul județean DJ107I, 78 km prin Munții Trascăului între Aiud și Bucium, lângă Abrud: sate risipite pe culmi, case cu acoperiș de paie și priveliști de la peste 1.100 m.

Drumul național DN1R, 80 km prin Munții Apuseni între Huedin și Albac: pe lângă Lacul Beliș-Fântânele, prin satele moților și peste Pasul Ursoaia, la circa 1.320 m.