Peșteră străbătută de un pârâu de munte, la nord de Petroșani, cu un portal de 20 m și o galerie de circa 466 m care se parcurge cap-coadă pe pasarele, sub Cetatea dacică Bănița.
Peșteră neamenajată în Munții Bihorului, lângă Casa de Piatră: un portal uriaș, înalt de zeci de metri, prin care se pierde în subteran pârâul Gârdișoara.
Peșteră neamenajată din Munții Bihorului, cu gheață la intrare și concrețiuni albe, în care s-a găsit în 1974 o urmă de pas a omului de Neanderthal, veche de cel puțin 62.000 de ani.
Peșteră activă din Munții Trascăului, cu un portal de aproape 40 m în peretele de calcar și un râu subteran cu lacuri și cascade, care se vizitează doar în ture ghidate, în costum de neopren.
Peșteră iluminată pe versantul Postăvarului, între Râșnov și Poiana Brașov, cu o sală mare de peste 20 m înălțime, vizitată cu ghid, în care se țin uneori concerte.
Piața centrală a Sibiului vechi, de cca 140 pe 90 de metri, închisă de case negustorești cu „ochi” pe acoperișuri, de Palatul Brukenthal, de biserica iezuiților și de Turnul Sfatului.
Singura poartă medievală păstrată a cetății Brașovului, un turn alb din 1559 cu patru turnulețe și stema orașului; alături, Poarta Șchei, arcul neoclasic din 1827–1828.
Cea mai cunoscută stațiune de schi din România, la peste 1.000 m, sub Postăvaru: 12 pârtii, telecabine până aproape de vârf, iar vara trasee prin pădure și panorame spre Brașov.
Clădirea vechii școli din curtea Bisericii Sf. Nicolae din Șcheii Brașovului, azi muzeu: sala de clasă cu bănci de lemn, replica tiparniței lui Coresi și cărți românești vechi de cinci secole.
Cea mai veche rezervație de zimbri din România, în pădurea Slivuț de lângă Hațeg: aici au ajuns în 1958 primii zimbri aduși din Polonia, iar turma poate fi privită de la gardul țarcului.
Sanctuarul Libearty, pe 69 de hectare de pădure lângă Zărnești: casa a peste 120 de urși bruni salvați din captivitate, vizitabil doar în tururi ghidate. Nu e o grădină zoologică.
Ștrandul istoric al Turzii, pe Lacul Roman, un lac sărat format în vechi exploatări de sare, în cartierul Băile Sărate. Aici s-a născut stațiunea balneară a orașului, pe la 1840.
Drumul județean DJ107I, 78 km prin Munții Trascăului între Aiud și Bucium, lângă Abrud: sate risipite pe culmi, case cu acoperiș de paie și priveliști de la peste 1.100 m.
Drumul național DN1R, 80 km prin Munții Apuseni între Huedin și Albac: pe lângă Lacul Beliș-Fântânele, prin satele moților și peste Pasul Ursoaia, la circa 1.320 m.