
Catedrala Romano-Catolică din Satu Mare
Catedrala „Înălțarea Domnului”, refăcută în stil neoclasic între 1830 și 1837: un portic cu șase coloane corintice și două turnuri domină Piața Libertății, iar înăuntru e mormântul unui episcop martir.
101 rezultate

Catedrala „Înălțarea Domnului”, refăcută în stil neoclasic între 1830 și 1837: un portic cu șase coloane corintice și două turnuri domină Piața Libertății, iar înăuntru e mormântul unui episcop martir.

Biserică de lemn din jurul anului 1800, nevopsită, cu trei turnulețe, pe malul Moldovei, alături de clopotniță și de mormântul primarului Traian Popovici.

Biserica veche de lemn a Bârsanei, din 1711, stă pe dealul Jbâr, într-o livadă cu cruci; înăuntru, pictura barocă a lui Toader Hodor din 1806. Monument UNESCO.

Biserica gotică a sașilor din centrul Sebeșului, cu un cor înalt din secolul al XIV-lea și cel mai mare altar cu aripi dintre bisericile evanghelice din România.

Una dintre cele mai mari bazilici romanice din satele săsești ale Transilvaniei, ridicată în secolul al XIII-lea pe un deal între Olt și Hârtibaciu, cu turn înalt și ziduri de apărare.

Biserică romanică din secolul al XIII-lea, cu un portal bogat sculptat, închisă într-o dublă incintă de ziduri, în valea Hârtibaciului, cu munții Făgăraș în fundal.

Bazilică gotică din a doua jumătate a secolului al XIV-lea, cu turn de poartă și ziduri de incintă, cunoscută pentru Omul Verde și celelalte chipuri sculptate în piatră din interior.

Biserică medievală cu navă romanică și sanctuar gotic, închisă într-un zid de incintă cu turn de poartă, pe terasa de deasupra Oltului. Păstrează fragmente de fresce din Evul Mediu.

Biserică-sală din a doua jumătate a secolului al XIII-lea, cu un relief în lunetă, vânătoarea de balaur, considerat printre cele mai importante sculpturi gotice timpurii din Transilvania.

Biserică romanică din secolul al XIII-lea, cu turn-donjon și incintă ovală de piatră, păstrând fragmente de fresce medievale, printre cele mai vechi din Transilvania.

Biserică medievală de la marginea Sfântului Gheorghe, cu origini în secolul al XIII-lea și picturi murale din secolele XIV–XV: legenda regelui Ladislau, Patimile și Judecata de Apoi.

Mică biserică de lemn din 1761, rămasă doar cu altarul și o parte din naos, urcată în vârful cimitirului satului și păstrând pictură veche pe lemn.

Biserica reformată de tip baroc târziu din Ighiu, înconjurată de resturile unei incinte medievale, cu turnul de poartă transformat în clădire; în curte se află mormântul învățatului Péter Bod.

Catedrala „Adormirea Maicii Domnului”, ridicată între 1752 și 1780: cea mai mare biserică barocă din România, cu o orgă a Mariei Tereza și un interior de marmură, pictat și aurit.

Ctitorie din 1648 a lui Matei Basarab și a doamnei Elina, monument istoric de interes național, în satul care și-a luat numele de la o veche mănăstire: biserică de cărămidă cu turlă octogonală și pictură interioară.














