108 rezultate
Biserică medievală cu navă romanică și sanctuar gotic, închisă într-un zid de incintă cu turn de poartă, pe terasa de deasupra Oltului. Păstrează fragmente de fresce din Evul Mediu.
Biserică medievală fortificată, în mijlocul unei incinte ovale de piatră de râu, cu un turn de poartă ruinat pe latura de nord; ridicată pe locul unei bazilici romanice din secolul al XIII-lea.
Bazilică romanică din secolul al XIII-lea, înconjurată de un zid de apărare, cu fresce din 1522 și bolți gotice în rețea; edificiul e inclus într-un proiect de restaurare.
Biserică gotică din secolul al XV-lea, refăcută în 1819 și înconjurată de un zid cu creneluri de tragere; turnul zvelt e un exemplu de turn de tip Ciuc, iar în interior se păstrează fresce din secolul al XV-lea.
Biserică gotică din secolele XIV–XVI, ocrotită de un zid de incintă cu creneluri de tragere și un turn de poartă, în centrul satului din Ciucul de Jos. Una dintre cele mai mari biserici medievale ale zonei.
Biserica evanghelică din centrul Mediașului, gotică târzie, închisă într-o cetate cu ziduri și turnuri; turnul ei înclinat, cu coif cu cinci vârfuri, e emblema orașului.
Mic castru roman de pământ pe vârful dealului Măgulici, la 492 m altitudine, cu val și șanț încă vizibile și priveliște spre Alba Iulia, vechiul Apulum, aflat la circa 10 km.
Castru roman din 138 d.Hr., pe malul stâng al Oltului, la Bivolari, lângă Mănăstirea Cozia, cu poarta pretoriană reconstituită și componentă a sitului UNESCO „Frontierele Imperiului Roman – Dacia”.
Castrul auxiliar Resculum, cea mai vestică fortificație romană de pe frontiera Daciei Porolissensis, pe malul Crișului Repede, lângă cetatea medievală din Bologa.
Castru roman din Valea Teleajenului, ridicat în timpul războaielor dacice, cu ziduri de piatră și o clădire cu încălzire prin hipocaust; în prezent în curs de amenajare ca parc arheologic.
Castrul auxiliar al alei Siliana, unul dintre cele mai mari de la frontiera de vest a Daciei, în parcul castelului Rákóczi-Bánffy, cu panouri și reconstituiri grafice.
Fortificație romană târzie pe prima terasă a Dunării, la nord de satul Hinova, cu ziduri joase de piatră și șapte turnuri; sub ea a fost găsit cel mai mare tezaur preistoric de aur din România.
Castru roman târziu, ridicat în secolul al IV-lea la nord de Dunăre, și termele lui cu hipocaust, ale căror ziduri se văd în centrul comunei Pietroasele, la câțiva pași de locul tezaurului „Cloșca cu puii de aur”.
Cel mai important castru roman de pe valea Jiului, lângă gara Răcari din comuna Brădești, unde a stat un detașament de călăreți mauri; săpăturile continuă și azi, iar în 2025 a apărut fundația hambarului.
Castru roman de pe promontoriul Tirighina, la vărsarea Siretului în Dunăre, în cartierul Barboși din Galați, cu un muzeu de sit construit în incintă și vestigii vechi de aproape 1.900 de ani.
