
Transalpina
Cea mai înaltă șosea din România: DN67C urcă din Novaci peste Munții Parâng până la 2.145 m, în Pasul Urdele, și coboară pe lângă Lacul Oașa spre Sebeș, pe 148 km deasupra norilor.
Drumurile panoramice din România sunt în primul rând drumuri de trecătoare: șosele care urcă peste Carpați, uneori până deasupra limitei pădurii, și care se fac mai mult pentru priveliște decât ca să ajungi undeva. Cele două mari, Transfăgărășanul și Transalpina, sunt deschise de regulă doar din iunie sau iulie până în octombrie, în funcție de zăpadă; pasurile mai joase, prin Maramureș, Bucovina sau Apuseni, sunt circulabile tot anul. La ele se adaugă drumurile de defileu și cele de pe malul Dunării. Verifică starea drumului înainte de plecare și fă plinul din vale.
Transfăgărășanul traversează Făgărașul pe la Bâlea, iar Transalpina urcă în Parâng, pe la Rânca, la cea mai mare altitudine atinsă de un drum din țară. Pentru alte regiuni: Transrarău în Bucovina, Pasul Prislop între Maramureș și Bucovina, Transapuseana prin Apuseni și Drumul Clisurii Dunării de-a lungul fluviului, în Banat.
20 de rezultate

Cea mai înaltă șosea din România: DN67C urcă din Novaci peste Munții Parâng până la 2.145 m, în Pasul Urdele, și coboară pe lângă Lacul Oașa spre Sebeș, pe 148 km deasupra norilor.

Drumul DN7C traversează Munții Făgăraș pe 151 km, de la barajul Vidraru până la lacul glaciar Bâlea, la 2.042 m, și coboară apoi în serpentine spre Transilvania.

Cel mai cunoscut defileu din Carpați: DN12C trece printre pereți de calcar de peste 300 m, pe valea râului Bicaz, între Lacu Roșu și Bicaz-Chei.

Defileul de 33 km prin care Jiul trece Carpații între Bumbești-Jiu și Livezeni: DN66 urmează râul prin Parcul Național Defileul Jiului, pe lângă Mănăstirea Lainici.

Cea mai înaltă trecătoare din Carpații Orientali: DN18 urcă din Borșa la 1.416 m, între Munții Rodnei și Munții Maramureșului, și coboară pe valea Bistriței Aurii spre Cârlibaba, din Maramureș în Bucovina.

Drumul asfaltat care trece Masivul Rarău între Pojorâta și Chiril, pe 28 km de serpentine, pe sub Pietrele Doamnei, cu vederi peste munții Bucovinei.

DJ713 urcă de pe DN71, de lângă Sinaia, pe 16 km de asfalt până la 1.925 m, la Piatra Arsă, singurul drum cu care ajungi cu mașina pe platoul Bucegilor.

Trecătoarea prin care DN17 trece la 1.201 m din Transilvania spre Bucovina, între Bistrița și Vatra Dornei: pășuni cu molizi, crucea de 31 m și hotelul inspirat de Borgo Pass din „Dracula”.

Trecătoarea dintre Piatra Craiului și Bucegi: DN73 urcă din Rucăr pe platoul Fundata, prin Pasul Giuvala, la circa 1.260 m, și coboară spre Bran, printre sate risipite pe culmi.

Trecătoarea prin care DN75 traversează Munții Bihorului la 1.160 m, între Nucet și Arieșeni: satul de vacanță Vârtop, pârtii de schi și trasee spre Groapa Ruginoasă și Piatra Grăitoare.

Defileul de 47 km prin care Oltul trece Carpații: pe DN7, între Boița și Călimănești, drumul urmează râul pe lângă Mănăstirea Cozia. Un drum de trecere aglomerat, nu unul de plimbare.

Trecătoarea prin care DN1A trece din valea Teleajenului în Țara Bârsei, la 1.263 m, sub Munții Ciucaș: drum de munte între Cheia și Săcele și punctul de plecare spre Vârful Ciucaș.

Trecătoarea prin care DN18 urcă în serpentine din Baia Sprie la 987 m, între Munții Igniș și Munții Gutâi, și coboară spre Mara și Țara Maramureșului, la o oră de Baia Mare.

Drumul județean DJ107I, 78 km prin Munții Trascăului între Aiud și Bucium, lângă Abrud: sate risipite pe culmi, case cu acoperiș de paie și priveliști de la peste 1.100 m.

Drumul județean DJ582 traversează Munții Semenic pe 58 km, din Reșița prin Văliug și Pasul Prislop până la Slatina-Timiș, pe lângă lacuri de munte, pășuni și satele Gărâna și Brebu Nou.














