Cea mai veche mănăstire din Bărăgan, ridicată de marele postelnic Ianache Caragea și refăcută de Matei Basarab, cu incintă de cărămidă din secolul al XVII-lea și un turn-clopotniță prin care se intră.
Mică mănăstire de maici din Centrul Vechi, cu o biserică brâncovenească din 1724, fațade pictate cu medalioane, o curte cu arcade și un lapidariu cu pietre de la biserici dispărute ale Bucureștiului.
Casa familiei Eminovici din Ipotești, refăcută pe temeliile celei din copilăria lui Mihai Eminescu, cu biserica de lemn a familiei, mormintele părinților și o casă țărănească cu colecție etnografică.
Muzeul Asociației Memorialul Revoluției, într-o fostă clădire militară din Timișoara: haine și drapele ale zilelor din decembrie 1989, o capelă a eroilor-martiri și singura porțiune din Zidul Berlinului din România.
Palat eclectic din 1902–1903 în Piața Unirii, sediul Primăriei, cu un turn de aproape 50 m: ceasul lui cântă Marșul lui Iancu, iar de sus se văd acoperișurile centrului.
Clădire secession din 1907–1908, în Piața Unirii din Oradea, cu un pasaj acoperit cu sticlă și un vitraliu cu vulturul negru, din care își ia numele.
Centrul vechi al Constanței, pe locul cetății antice Tomis: Piața Ovidiu, mozaicul roman, moscheea cu minaret, catedrala, Farul Genovez și faleza Cazinoului, toate la câțiva pași unul de altul.
Piața centrală a Sibiului vechi, de cca 140 pe 90 de metri, închisă de case negustorești cu „ochi” pe acoperișuri, de Palatul Brukenthal, de biserica iezuiților și de Turnul Sfatului.
Piața centrală a Brăilei vechi, de unde pornesc în evantai străzile centrului istoric, cu Ceasul public albastru din 1909, biserica Sfinții Arhangheli, fostă moschee, și statuia lui Traian.
Cea mai veche piață a Timișoarei, cu aproximativ 150 pe 110 metri, amenajată în stil baroc în jurul Domului romano-catolic, al Catedralei Sârbe și al Coloanei Ciumei, între case colorate din secolele XVIII–XX.
Esplanada pietonală a Timișoarei, între Opera din Palatul Culturii și Catedrala Mitropolitană, flancată de palatele de pe Corso și locul unde Timișoara a fost declarată primul oraș liber în decembrie 1989.
Singura poartă medievală păstrată a cetății Brașovului, un turn alb din 1559 cu patru turnulețe și stema orașului; alături, Poarta Șchei, arcul neoclasic din 1827–1828.
Podul feroviar peste brațul Borcea, parte din complexul construit de Anghel Saligny în 1890–1895 între Fetești și Cernavodă; se privește de la distanță, lângă podul nou al A2.
Clădirea vechii școli din curtea Bisericii Sf. Nicolae din Șcheii Brașovului, azi muzeu: sala de clasă cu bănci de lemn, replica tiparniței lui Coresi și cărți românești vechi de cinci secole.
Sinagogă din 1877–1878 pe malul Crișului Repede, cu cupolă largă și interior pictat în stil maur; restaurată și redeschisă în 2015, e azi spațiu cultural.