
Cazanele Dunării
Cel mai îngust sector al Defileului Dunării, între Dubova și Ogradena: fluviul trece printre pereți de calcar, cu Serbia pe malul opus, văzut din barcă sau de pe Ciucaru Mare.
101 rezultate

Cel mai îngust sector al Defileului Dunării, între Dubova și Ogradena: fluviul trece printre pereți de calcar, cu Serbia pe malul opus, văzut din barcă sau de pe Ciucaru Mare.

Complex carstic de pe Platoul Padiș: trei doline uriașe cu pereți de peste 200 m și portalul de 76 m prin care Valea Cetăților intră în munte. Se vede de pe un circuit marcat, nu dintr-o peșteră amenajată.

Peșteră pe patru niveluri la Baia de Fier, în Cheile Galbenului, la poalele Parângului, cu 860 m de galerii iluminate, oase de urs de cavernă și unele dintre cele mai vechi resturi de om modern din Europa.

Cascadă de tuf calcaros îmbrăcată în mușchi, cu apa care se desface în zeci de șuvițe peste trepte verzi, în pădurea de fag din Parcul Național Cheile Nerei–Beușnița, la o oră de mers de Lacul Ochiul Beiului.

Cascada de tuf calcaros acoperită de mușchi de pe Cheile Minișului, exact pe paralela 45, faimoasă în toată lumea; s-a prăbușit parțial în 2021 și se reface natural, la câțiva pași de DN57B.

„Muntele sfânt” al Moldovei, cu vârfurile Ocolașul Mare (1.907 m) și Toaca (1.904 m), stânci cu legende, Cabana Dochia și trasee marcate din Durău și Izvorul Muntelui, în Parcul Național Ceahlău.

Un perete de argile și gresii roșii lung de 800 m, la marginea Sebeșului, crestat de ploi în coloane, turnuri și piramide de pământ, un relief de tip badlands rar în România.

Cel mai înalt vârf din România (2.544 m), în Munții Făgăraș, legat de Viștea Mare printr-o creastă îngustă. Se urcă pe trasee lungi, din Valea Rea, Valea Sâmbetei sau Valea Viștei.

Mlaștina de circa 1.200 ha a Neajlovului din Parcul Natural Comana, cu canale, stufăriș și păsări de apă, la mai puțin de o oră de București; se vede cu vaporașul, barca sau caiacul.

Cădere de apă de circa 90 m, în mai multe trepte, pe un perete de calcar din Munții Rodnei, deasupra stațiunii Borșa; se ajunge cu telescaunul și o plimbare scurtă prin pădure.

Rezervație naturală din Subcarpații Vrancei unde gazul metan iese din pământ și arde singur, în flăcări mici, vizibile mai ales pe vreme uscată și seara.

Peșteră iluminată pe versantul Postăvarului, între Râșnov și Poiana Brașov, cu o sală mare de peste 20 m înălțime, vizitată cu ghid, în care se țin uneori concerte.

Parc național de peste 61.000 ha pe Valea Cernei, deasupra Băilor Herculane: abrupturi de calcar cu pin negru de Banat, chei și păduri de fag seculare înscrise din 2017 în patrimoniul UNESCO.

Peșteră străbătută de un pârâu de munte, la nord de Petroșani, cu un portal de 20 m și o galerie de circa 466 m care se parcurge cap-coadă pe pasarele, sub Cetatea dacică Bănița.

Platou carstic la circa 1.200 m, în inima Parcului Natural Apuseni, cu poieni, doline și păduri de molid. De la Cabana Padiș pornesc traseele marcate spre Cetățile Ponorului, Cheile Galbenei și Groapa de la Barsa.














