
Rezervația Marină 2 Mai – Vama Veche
Singura rezervație marină a litoralului românesc: apele dintre 2 Mai și granița cu Bulgaria, cu recife de piatră, câmpuri de alge brune și bancuri de midii, bune de văzut cu masca sau la o scufundare.
101 rezultate

Singura rezervație marină a litoralului românesc: apele dintre 2 Mai și granița cu Bulgaria, cu recife de piatră, câmpuri de alge brune și bancuri de midii, bune de văzut cu masca sau la o scufundare.

Cea mai lungă și mai înaltă creastă de calcar din România, de 25 km, cu Vârful La Om la 2.238 m, Prăpăstiile Zărneștilor, Cabana Curmătura și trasee pentru toate nivelurile.

Pădure virgină de fag și fag cu brad din comuna Băiuț, în Maramureș, înscrisă din 2017 în situl UNESCO al pădurilor de fag seculare și virgine din Europa.

Ultima bucată de luncă inundabilă liberă a Dunării dintre Giurgeni și Brăila: șapte ostroave, 52 de lacuri și peste 200 de specii de păsări, vizitabile doar cu barca.

Perete de bazalt columnar de 10–12 m, monument al naturii la Racoș, în complexul geologic cu vulcan stins și Lacul de Smarald; se vede pe un circuit ușor de circa 2 ore.

Lac de acumulare pe Ialomița, la 1.438 m, în inima Bucegilor, închis de un baraj de piatră înalt de 55 m și înconjurat de păduri de molid, între Cheile Tătarului și Cheile Zănoagei.

Cădere de apă de circa 30 m în Parcul Național Cozia, unde pârâul iese dintr-un tunel săpat în stâncă; se ajunge pe jos, pe un drum forestier lin prin Cheile Lotrișorului.

Ținutul dinozaurilor pitici din jurul Hațegului, primul geoparc din România: case-muzeu cu reconstituiri și fosile, trasee tematice prin sate, situri paleontologice și urme de vulcani vechi de 70 de milioane de ani.

Cel mai înalt masiv din Carpații Orientali, cu Vârful Pietrosul Rodnei (2.303 m), circuri glaciare și Lacul Iezer; parc național și rezervație a biosferei, urcat cel mai des din Borșa.

Rezervație naturală strictă în mijlocul Deltei Dunării: stejari de peste 400 de ani, printre care Stejarul îngenuncheat, și cele mai înalte dune de nisip din deltă, pe grindul Caraorman.

Peșteră mică și ușor de vizitat pe culoarul Rucăr–Bran, în Parcul Național Piatra Craiului: o galerie uscată, săpată de pârâul Dâmbovicioara, cu circa 250 m amenajați și iluminați.
Cea mai lungă peșteră cunoscută din România, cu peste 42 km de galerii pe mai multe niveluri, care se vizitează doar în ture de speoturism cu ghid acreditat.

Rezervația „Dragoș Vodă”, înființată în 1968 în Parcul Natural Vânători-Neamț: o grădină zoologică mică cu zimbri, cerbi și păsări, la marginea pădurii în care trăiesc zimbri liberi.

Cel mai adânc lac glaciar din România, cu 29 m, la aproape 2.000 m în sud-vestul Parcului Național Retezat; se ajunge doar pe jos, într-o drumeție lungă de o zi.

Parc național de 36.000 ha în Banat, cu Cheile Carașului lungi de 19 km, platoul Semenic, peste 800 de peșteri și pădurea virgină de fag de la Izvoarele Nerei, sit UNESCO.













